Postări

Se afișează postări cu eticheta problema

Alt set de probleme

Ne propunem in continuare sa adaugam un set nou de probleme pe blog, pentru ca elevii dornici sa munceasca sa aiba de unde alege probleme. I.Structura liniara si structura de selectie 1. Un bazin se umple cu apa prin intermediul a doua robinete.Daca lasam primul robinet deschis timp de h1 ore si al doilea robinet timp de h2 ore, in bazin vor fi p litri de apa. Daca primul robinet curge h1+1 ore iar al doilea h2-1 ore, in bazin vor fi o litri de apa. Scrieti un program care afiseaza cati litri de apa curg prin fiecare robinet timp de o ora. 2.Doua autobuze efectueaza curse regulate intre orasele O1 si O2. Primul autobuz pleaca din orasul O1 catre orasul O2 si circula cu viteza v1(kilometric/ora). Iar al doilea pleaca din orasul O2 catre orasul O1 si se deplaseaza cu v2 km/h. Stiind ca distanta dintre cele doua orase este d kilometric, scrieti un program care calculeaza dupa cat timp se intalnesc autobuzele si la ce distanta fata de orasul O1 are loc intalnirea. 3.Fiind date dou...

Algoritmul de împărţire în cifre a unui număr

Algoritmul de împărţire în cifre a unui număr 1) Se dau trei numere a,b,c, de câte două cifre, nenule, fiecare. Folosind cifrele unităţilor celor trei numere se va genera un număr x de trei cifre, iar cu cifrele zecilor se va genera un număr y de trei cifre. Să se afişeze x şi y. Exemplu : date de intrare a=24 b=13 c=64 date de ieşire x=434 y=216. 2) Se introduce un număr natural cu maxim 9 cifre. Să se determine şi să se afişeze numărul de cifre, cea mai mare cifră şi suma tuturor cifrelor acestui număr. Exemplu: Date de intrare 24356103 Date de ieşire 8 cifre max=6 min=0 suma=24. 3) Câte cifre pare sunt într-un număr dat? Exemplu : Date de intrare 34425346 Date de ieşire 5 cifre. 4) Să se verifice dacă la scrierea unui număr, introdus de la tastatură, cifrele pare şi impare alternează. Exemplu : date de intrare 347092 date de ieşire da. 5) În câte zerouri se termină un număr de maxim 9 cifre, introdus de la tastatură? Exemplu : Date de intrare 20034000 Date de ieşire 3...

Operatori logici

Operatori logici 1) Se dau trei numere diferite. Să se afişeze cel mai mare şi cel mai mic. Exemplu : Date de intrare 45 34 78 Date de ieşire max=78 min=34. 2) Se dau trei numere diferite. Afisaţi-le în ordine crescătoare. Exemplu : Date de intrare 4 2 6 Date de ieţire 2 4 6. 3) Se dau trei numere diferite. Afişaţi numărul a cărei valoare este cuprinsă între valorile celorlalte două. Exemplu : Date de intrare 12 14 10 Date de ieşire 12. 4) Se introduc trei date de forma număr curent elev, punctaj. Afişaţi numărul elevului cu cel mai mare punctaj. Exemplu : Date de intrare nr crt 7 punctaj 120 nr crt 3 punctaj 100 nr crt 4 punctaj 119 Date de ieşire punctaj maxim are elevul cu nr crt 7. 5) Se introduc trei numere. Să se verifice dacă formează o secvenţă de numere consecutive. Exemple: Date de intrare 3 4 5 Date de ieşire Da Date de intrare 4 5 7 Date de ieşire Nu. 6) La ora de matematică Gigel este scos la tablă. Profesoara îi dictează trei numere ...

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi 1) Se dau trei numere. Să se afişeze aceste numere unul sub altul, afişând în dreptul fiecăruia unul dintre cuvintele PAR sau IMPAR. Exemplu : Date de intrare : 45 3 24 Date de ieşire : 45 impar 3 impar 24 par. 2) Se dau două numere nenule. Să se verifice dacă primul se împarte exact la al doilea. Exemplu : Date de intrare : 45 7 Date de ieşire : Nu. 3) Se dau două numere. Să se afişeze acele numere care se împart exact la 7. Exemplu : Date de intrare : 34 28 Date de ieşire : 28. 4) “Mă iubeşte un pic, mult, cu pasiune, la nebunie, de loc, un pic,…”. Rupând petalele unei margarete cu x petale, el (ea) mă iubeşte …. Exemplu: Date de intrare: x=10 Date de ieşire: … de loc. 5) La un concurs se dau ca premii primilor 100 de concurenţi, tricouri de culoare albă, roşie, albastră şi neagră, în această secvenţă. Ionel este pe locul x. Ce culoare va avea tricoul pe care-l va primi? Exemplu : date de intrare : x=38 date de ieşire : ...

Compararea valorii unei variabile cu o constantă

Compararea valorii unei variabile cu o constantă 1) Se introduc două numere nenule şi un semn de operaţie (+,-,*,/). Să se efectueze cu cele două numere operaţia introdusă şi să se afişeze expresia care s-a calculat urmată de semnul = şi de valoarea ei. Exemplu : Date de intrare 10 6 * Date de ieşire 10*6=60. 2) Se introduc trei date de forma număr ordine pacient, valoare glicemie. Afişaţi numărul de ordine al pacienţilor cu glicemia mai mare decât 100. Exemplu : Date de intrare nr 6 glicemie 90 nr 10 glicemie 107 nr 21 glicemie 110 Date de ieşire 10 21 3) Ionel spune părinţilor doar notele mai mari sau egale cu 7. Într-o zi el a luat trei note. Introduceţi-le în calculator şi afişaţi acele note pe care le va comunica şi părinţilor. Exemplu : Date de intrare 8 7 5 Date de ieşire 8 7. 4) Se introduc două numere. Dacă al doilea număr este diferit de 0, să se afişeze câtul dintre primul şi al doilea, iar dacă este nul, să se afişeze mesajul “Împărţire imposibilă”....

Sintaxa programelor PASCAL

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, , =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi explicarea se...

TEOREMA BOHM-JACOPPINI

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciziei comp...

Continuam cu teoria

Modelul "cutiei negre"

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...

Etapele obţinerii unui program de rezolvare a unei probleme

Sunt: 1. identificarea datelor de intrare şi de ieşire; 2. elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei; 3. transpunerea algoritmului într-un limbaj de programare; 4. testarea programului şi corectarea acestuia până când acesta „funcţionează” corect.