PITICII PROGRAMATORI

Tablouri Introducere, parcurgere, afişare Parcurgere cu instrucţiunea for 1) Se citesc 4 numere de maxim 9 cifre. Să se afişeze pe verticală, specificându-se şi poziţia pe care o ocupă în şir. Exemplu: Date de intrare 5 3 7 6 Date de ieşire 5 pozitia 1 3 pozitia 2 7 pozitia 3 6 pozitia 4 2) Se dă un şir de 10 numere naturale. Să se afişeze pe două rânduri, pe primul rând cele pare şi pe al doilea cele impare. Exemplu: Date de intrare 4 3 2 5 6 8 9 0 1 5 Date de ieşire 4 2 6 8 0 3 5 9 1 5 3) Se introduc 10 litere, să se afişeze în ordinea inversă introducerii. Exemplu: Date de intrare a b r a c a d a b r Date de ieşire r b a d a c a r b a. 4) Un acrostih este o poezie la care, citind începutul fiecărui vers, se obţine un mesaj. Să se introducă un acrostih, vers cu vers, şi să se afişeze mesajul dat de primele litere. Exemplu: pentru Vreau să dorm Râd în somn Este ca un drog Acest drag somn Uitat în pat Se ...

1. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este prim. 2. Afişaţi toate numerele prime aflate între două numere naturale citite.

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

8. George are m mere iar Paul are p pere. Câte fructe au cei doi copii împreună? 9. Gabi are c caiete, s stilouri şi m manuale. Câte rechizite are Gabi? 10. Maria are c caiete roşii şi s stilouri. Dacă ea îi dă lui Gabi m caiete şi n stilouri, vă rugăm să aflaţi câte caiete şi câte stilouri îi rămân Mariei? 11. Paul are p lei iar Gabi are încă g lei. Câţi bani vor avea fiecare dacă Paul mai primeşte a lei de la tatăl său, iar Gabi îi dă surorii lui b lei? 12. Mama are a bluze şi b pantaloni. Dacă ea mai primeşte c pantofi şi m bluze, câte haine şi pantofi va avea mama din fiecare sortiment? 13. Gabi face probleme de matematică. În prima zi el a făcut a probleme, în a doua zi a făcut b probleme iar în a treia zi face cât în primele zile împreună şi încă c probleme. Câte probleme a făcut Gabi în total? 14. Paul, Gabi şi Ana au împreună j jucării. Dacă Ana are p păpuşi, Paul u ursuleţi şi Gabi m maşinuţe, vedeţi dacă copii mai au jucării în plus să le dăruiască copiilor orfani? 15. Tata a...

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...