Postări

Se afișează postări cu eticheta masinute

Variabile booleene

Variabile booleene 1) Cătălina are o maimuţă care a învăţat să scrie la tastatură. Pentru această săptămână trebuie să înveţe să scrie trei cuvinte de maximum 10 caractere. Din păcate, maimuţa se grăbeşte şi apasă greşit pe taste. Ajutaţi-o pe Cătălina să verifice când maimuţa a scris corect cele trei cuvinte. Date de intrare: cele trei cuvinte şi cuvintele introduse de maimuţă. Programul se va opri atunci când maimuţa a reuşit să scrie corect toate cele trei cuvinte indiferent de ordinea introducerii sau de numărul de cuvinte greşite introduse. Separarea intre cuvinte se face apăsând tasta Enter. Exemplu: Pentru cuvintele: Palat calculator jungla, maimuta poate tasta: palat Calutin jungla Pialat Cucalator calculator Palat se va afişa AI REUSIT! (www.contaminare.ro) 2) Cine se uită la televizor ? Ana, Barbu, Călin, Dumitru şi Elena petrec împreună o zi de iarnă. Dacă Ana priveşte la TV, la fel face şi Barbu Fie Dumitru, fie Elena, fie amândoi privesc la TV Fie Barbu,...

Sintaxa programelor PASCAL

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, , =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi explicarea se...

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput de către Nikolas Wirth la începutul anilor `70 cu scopul de a preda studenţilor săi programarea calculatoarelor. De-a lungul timpului, implicarea firmelor de renume în dezvoltarea unor compilatoare pentru limbajul PASCAL a extins funcţionalitatea acestui limbaj cu mult dincolo de scopul iniţial. Totuşi, simplitatea în învăţare rămâne o caracteristică definitorie a limbajului. Elementele prezentate în secţiunile care urmează sunt general valabile pentru orice compilator PASCAL, deşi am utilizat în dezvoltarea programelor compilatorul Borland PASCAL 7.0.

TEOREMA BOHM-JACOPPINI

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciziei comp...

Continuam cu teoria

Continuam problemele simple

8. George are m mere iar Paul are p pere. Câte fructe au cei doi copii împreună? 9. Gabi are c caiete, s stilouri şi m manuale. Câte rechizite are Gabi? 10. Maria are c caiete roşii şi s stilouri. Dacă ea îi dă lui Gabi m caiete şi n stilouri, vă rugăm să aflaţi câte caiete şi câte stilouri îi rămân Mariei? 11. Paul are p lei iar Gabi are încă g lei. Câţi bani vor avea fiecare dacă Paul mai primeşte a lei de la tatăl său, iar Gabi îi dă surorii lui b lei? 12. Mama are a bluze şi b pantaloni. Dacă ea mai primeşte c pantofi şi m bluze, câte haine şi pantofi va avea mama din fiecare sortiment? 13. Gabi face probleme de matematică. În prima zi el a făcut a probleme, în a doua zi a făcut b probleme iar în a treia zi face cât în primele zile împreună şi încă c probleme. Câte probleme a făcut Gabi în total? 14. Paul, Gabi şi Ana au împreună j jucării. Dacă Ana are p păpuşi, Paul u ursuleţi şi Gabi m maşinuţe, vedeţi dacă copii mai au jucării în plus să le dăruiască copiilor orfani? 15. Tata a...

7 probleme simple

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el...