PITICII PROGRAMATORI

Sume, produse, contorizări, min, max 1) Să se afişeze suma valorilor pozitive şi suma valorilor negative din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 6 9 -8 7 –5 –3 Date de ieşire: S poz= 22 S neg=-16. 2) Se introduc temperaturile măsurate în n zile. Să se afişeze media temperaturilor negative şi media celor pozitive. Exemplu: Date de intrare n=5 temperaturi 23 24 23 25 22 Date de ieşire 23.40 3) Din n numere întregi introduse în calculator doar unul este nul şi nu este primul sau ultimul. Afişaţi suma numerelor din faţa acestui 0 şi suma celor de după el. Exemplu: Date de intrare n=5 numere 4 5 1 0 7 Date de ieşire s1=10 s2=7. 4) Într-un şir de numere întregi, să se afişeze suma elementelor de pe poziţiile pare şi suma celor de pe poziţii impare. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 3 1 5 4 6 7 Date de ieşire simp=14 spar=12. 5) Se introduc în calculator şi se memorează vârstele a n bărbaţi. Afişaţi câţi au vârsta mai mare decât 50 şi mai mică decât 70 de ani. Exemplu...

Funcţia random şi procedura randomize 1) Să se simuleze aruncarea unui zar de n ori afişându-se valoarea feţei şi să se afişeze de câte ori a apărut valoarea 6. 2) Se aruncă 2 zaruri până la obţinerea unei duble. Să se afişeze suma punctelor. 3) Se extrag n bile dintr-o urnă, notate de la 1 la 20. Valoarea bilei va fi generată de calculator. Să se afişeze cea mai mare valoare extrasă. 4) Dintr-o urnă cu bile albe şi negre se extrage pe rând câte o bilă, de n ori. Afişaţi câte bile albe şi câte negre au fost extrase. 5) Să se facă un test de înmulţire cu două numere cuprinse între 0 şi 10, generate de calculator, care să cuprindă cel mult 5 încercări.

Probleme diverse 1) Să se afişeze toate numerele până la 100 care au patru divizori. 2) Dintre numerele mai mici ca 1000, care au cei mai mulţi divizori ? 3) Se dau n numere. În câte zerouri se va termina produsul lor? Exemplu : date de intrare n=4 5 4 10 25 date de ieşire 3 zerouri. 4) Se dă un număr natural n, n 5) Se introduc temperaturile medii măsurate în fiecare lună a unui an. Să se afişeze valoarea celei mai mari temperaturi negative şi a celei mai mici temperaturi pozitive a acelui an. Exemplu: date de intrare -4 -6 0 5 10 20 24 25 17 8 -1 -7 date de ieşire max negative=-1 min pozitive=5. 6) Se citeşte un număr natural n cu cel mult 9 cifre şi se cere să se afişeze o piramidă formată din cifrele lui astfel: pe prima linie cifra (sau cifrele) din mijloc, pe a doua cele 3 (sau 4 ) cifre din mijloc, etc. pe ultima să fie scris numărul dat. Exemplu: n=237855 se va afişa 7 8 3 7 8 5 2 3 7 8 5 5...

Algoritmul de împărţire în cifre a unui număr 1) Se dau trei numere a,b,c, de câte două cifre, nenule, fiecare. Folosind cifrele unităţilor celor trei numere se va genera un număr x de trei cifre, iar cu cifrele zecilor se va genera un număr y de trei cifre. Să se afişeze x şi y. Exemplu : date de intrare a=24 b=13 c=64 date de ieşire x=434 y=216. 2) Se introduce un număr natural cu maxim 9 cifre. Să se determine şi să se afişeze numărul de cifre, cea mai mare cifră şi suma tuturor cifrelor acestui număr. Exemplu: Date de intrare 24356103 Date de ieşire 8 cifre max=6 min=0 suma=24. 3) Câte cifre pare sunt într-un număr dat? Exemplu : Date de intrare 34425346 Date de ieşire 5 cifre. 4) Să se verifice dacă la scrierea unui număr, introdus de la tastatură, cifrele pare şi impare alternează. Exemplu : date de intrare 347092 date de ieşire da. 5) În câte zerouri se termină un număr de maxim 9 cifre, introdus de la tastatură? Exemplu : Date de intrare 20034000 Date de ieşire 3...

Compararea valorii unei variabile cu o constantă 1) Se introduc două numere nenule şi un semn de operaţie (+,-,*,/). Să se efectueze cu cele două numere operaţia introdusă şi să se afişeze expresia care s-a calculat urmată de semnul = şi de valoarea ei. Exemplu : Date de intrare 10 6 * Date de ieşire 10*6=60. 2) Se introduc trei date de forma număr ordine pacient, valoare glicemie. Afişaţi numărul de ordine al pacienţilor cu glicemia mai mare decât 100. Exemplu : Date de intrare nr 6 glicemie 90 nr 10 glicemie 107 nr 21 glicemie 110 Date de ieşire 10 21 3) Ionel spune părinţilor doar notele mai mari sau egale cu 7. Într-o zi el a luat trei note. Introduceţi-le în calculator şi afişaţi acele note pe care le va comunica şi părinţilor. Exemplu : Date de intrare 8 7 5 Date de ieşire 8 7. 4) Se introduc două numere. Dacă al doilea număr este diferit de 0, să se afişeze câtul dintre primul şi al doilea, iar dacă este nul, să se afişeze mesajul “Împărţire imposibilă”....

1. Să se scrie un algoritm care citeşte un număr natural şi dacă acesta este 0 atunci citeşte două numere întregi a şi b şi tipăreşte suma lor, iar dacă nu este nul citeşte alte două numere reale c şi d şi tipăreşte produsul lor. 2. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este par sau impar. 3. Se citesc trei numere reale. Să se verifice valabilitatea afirmaţiei: „unul dintre ele este egal cu suma celorlalte două”.

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, , =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi explicarea se...

In multe probleme avem nevoie de codul ASCII. HAi sa vedem cum arata? CODUL ASCII 0 Ctrl | 1 Ctrl A 2 Ctrl B 3 Ctrl C 4 Ctrl D 5 Ctrl E 6 Ctrl F 7 Ctrl G 8 Ctrl H 9 Ctrl I 10 \n 11 Ctrl K 12 Ctrl L 13 Return 14 Ctrl N 15 Ctrl O 16 Ctrl P 17 Ctrl Q 18 Ctrl R 19 Ctrl S 20 Ctrl T 21 Ctrl U 22 Ctrl V 23 Ctrl W 24 Ctrl X 25 Ctrl Y 26 Ctrl Z 27 ESCAPE 28 Ctrl 29 Ctrl / 30 Ctrl = 31 Ctrl - 32 BLANK 33 ! 34 " 35 # 36 $ 37 % 38 & 39 ' 40 ( 41 ) 42 * 43 + 44 , 45 - 46 . 47 / 48 0 49 1 50 2 51 3 52 4 53 5 54 6 55 7 56 8 57 9 58 : 59 ; 60 61 = 62 > 63 ? 64 @ 65 A 66 B 67 C 68 D 69 E 70 F 71 G 72 H 73 I 74 J 75 K 76 L 77 M 78 N 79 O 80 P 81 Q 82 R 83 S 84 T 85 U 86 V 87 W 88 X 89 Y 90 Z 91 ...

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el...

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împarte m cu n...

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împar...