PITICII PROGRAMATORI

INSTRUCŢIUNILE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput special pentru scrierea programelor structurate. Limbajul are o sintaxă riguroasă (totuşi, uneori, rigidă) şi mari posibilităţi de extindere a tipurilor de date. INSTRUCŢIUNEA VIDĂ  nu execută nimic, dar există cazuri în care avem nevoie de ea;  dacă apare simbolul ';' în faţa cuvântului 'END' avem o instrucţiune vidă; ex: un anumit rezultat întreg r dorim să îl corectăm după următoarea regulă: "DACĂ r>0 şi impar ATUNCI r:= r+1 ALTFEL r:= r-1; SF_DACĂ" {ODD este o funcţie booleană care stabileşte dacă un număr este par sau impar. Această determinare se poate face şi astfel: r mod 2 = 0 pentru. numere pare sau r mod 2 0 pentru. numere impare.} Secvenţă greşită Secvenţă corectă IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; Este interpretată: IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ...

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el...

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...

Sunt: 1. identificarea datelor de intrare şi de ieşire; 2. elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei; 3. transpunerea algoritmului într-un limbaj de programare; 4. testarea programului şi corectarea acestuia până când acesta „funcţionează” corect.

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împarte m cu n...

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împar...