PITICII PROGRAMATORI

Algoritmi de însumare, contorizare, determinare a min şi max 1) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450. 2) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33. 3) Se citesc numere naturale strict pozitive până la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare, presupunând că cel puţin primul element este nenul. Exemplu: Date de intrare 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire 2 numere pare. 4) Se introduc datele de naştere a n copii, sub forma an, număr lună, zi. Să se afişeze câţi copii sunt născuţi pe 1 iunie şi câţi co...

Calcule de sume şi produse 1) Să se calculeze 7+14+21+28+…+98, 3*6*9*12*…*33 2) Să se calculeze sumele s1=1+2+3+…+n s2=1*2+2*3+3*4+…+(n-1)*n s3=1+1*2+1*2*3+…+1*2*3*…*n s4=12+22+32+…+n2 s5=1/2+2/3+3/4+…+n/(n+1) s6=2-3+4-5+…-99+100 s7=1+2+22+23+24+…+2n 3) Se introduc succesiv numere nenule până la introducerea numărului 0. Să se afişeze suma tuturor numerelor introduse. Exemplu: Date de intrare 3 5 4 2 0 Date de ieşire 14. 4) Se citesc numere de la tastatură până la introducerea unui număr impar divizibil cu 3. Să se afişeze suma tuturor numerelor pare introduse. Exemplu: Date de intrare 7 4 6 2 1 9 Date de ieşire 12.

Mai multe bucle for incluse una în alta (imbricate) 1) Să se determine toate tripletele de numere a, b, c cu proprietăţile: 1 2) Să se afişeze toate numerele de două cifre care adunate cu răsturnatul lor dau 55. 3) Se cere listarea numerelor cuprinse între 100 şi 599, având cifrele în ordine crescătoare şi suma cifrelor egală cu 18.

1) Să se afişeze triunghiul * ** *** Să se introducă un caracter de la tastatură şi să se afişeze un triunghi asemănător folosind caracterul introdus. 2) Se dă un număr natural n. Afişaţi un triunghi de forma n n+2 n+2 n+4 n+4 n+4 n+6 n+6 n+6 n+6 (CNI-etapa judeţeană, Petroşani, 2005) 3) Într-o tabără numărul de băieţi este cu 10 mai mare decât cel al fetelor. Dacă se citeşte de la tastatură numărul de fete, să se spună câţi elevi sunt în tabără. Exemplu: date de intrare: 50 date de ieşire: 110. 4) Într-un autobuz care pleacă în excursie sunt 7 copii. De la încă două şcoli urcă alţi copii, numărul acestora citindu-se de la tastatura. Câţi copii au plecat în excursie? Exemplu: Date de intrare: 15 20 Date de ieşire: 42 copii. 5) Un brăduţ este împodobit cu globuleţe albe, roşii şi albastre. Numărul globuleţelor albe se citeşte de la tastatură. Câte globuleţe are brăduţul, ştiind că numărul d...

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...

Fiecare propoziţie care face parte din descrierea unui algoritm este de fapt o comandă care trebuie executată de „cineva”. Comanda specifică o operaţie (acţiune) care se aplică datelor algoritmului determinând modificarea acestora. În ansamblu deci, algoritmul specifică posibilele succesiuni de transformări ale datelor, care conduc la aflarea rezultatelor. În consecinţă, caracteristicile unui algoritm sunt: • GENERALITATE: algoritmul trebuie să rezolve o clasă de probleme de acelaşi tip; • FINITUDINE: algoritmul trebuie să se termine pentru orice date de intrare; • UNICITATE: pentru aceleaşi date de intrare trebuie să se obţină aceleaşi date de ieşire în urma parcurgerii aceluiaşi algoritm.

Sunt: 1. identificarea datelor de intrare şi de ieşire; 2. elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei; 3. transpunerea algoritmului într-un limbaj de programare; 4. testarea programului şi corectarea acestuia până când acesta „funcţionează” corect.

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împarte m cu n...

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împar...