Postări

Se afișează postări cu eticheta tip

Tipul string - teorie

TIPUL STRING - NOTIUNI INTRODUCTIVE Poate ati observat ca, pana in acest moment, nu am memorat cuvinte. Acestea au fost numai afisate. In Pascal se poate lucra cu usurinta cu ele, datorita faptului ca limbajul este inzestrat cu un tip de date special, numit string . O succesiune de caractere cuprinse intre doua caractere se numeste sir de caractere . Exemple : • ’ Un sir ’ • ’ toamna se numara bobocii ’ . In Pascal pentru a putea lucra cu sirurile de caractere se folosesc variabilele de tip string. Tipul string este predefinit, adica este cunoscut, nu avem nevoie sa-l declaram cu type . Exemplu : program st1; var t : string; begin t := ’ iepuras ’; writeln (t); end. Programul de mai sus are declarata o variabila t , de tip string . Ea este initializata cu sirul ’iepuras’, apoi este afisata . In exemplul dat sirul ’iepuras’ este alcatuit din 7 caractere. Octetii de la 1 la 7 memoreaza carac...

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru repetarea unor acţiuni

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru repetarea unor acţiuni 1) Se dau numerele a şi n. Să se afişeze numărul a urmat de n zerouri. Exemplu : Date de intrare a=34 n=5 Date de ieşire 3400000. 2) Se dau un număr n şi un număr prim k. Să se specifice la ce putere apare k în descompunerea în factori primi a numărului n. Exemplu : Date de intrare n=12 k=2 Date de ieşire 2. 3) Să se afişeze descompunerea unui număr dat în factori primi. Exemplu : Date de intrare 12 Date de ieşire 12 = 2^2 3^1. 4) Un copac creşte zilnic cu 0.75 cm. La plantare avea 1 m. Să se afişeze după câte zile ajunge la înălţimea de 12 m. La ce înălţime ajunge după o lună (30 zile)? 5) Pentru a o elibera pe Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos trebuie să parcurgă x km. El merge zilnic a km, dar Zâna-cea-Rea îl duce în fiecare noapte cu b km înapoi, b 6) A fost odată un balaur cu 6 capete. Într-o zi Făt Frumos s-a supărat şi i-a tăiat un cap. Peste noapte i-au crescut alte 6 capete la loc. A doua zi Făt Frumo...

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi 1) Se dau trei numere. Să se afişeze aceste numere unul sub altul, afişând în dreptul fiecăruia unul dintre cuvintele PAR sau IMPAR. Exemplu : Date de intrare : 45 3 24 Date de ieşire : 45 impar 3 impar 24 par. 2) Se dau două numere nenule. Să se verifice dacă primul se împarte exact la al doilea. Exemplu : Date de intrare : 45 7 Date de ieşire : Nu. 3) Se dau două numere. Să se afişeze acele numere care se împart exact la 7. Exemplu : Date de intrare : 34 28 Date de ieşire : 28. 4) “Mă iubeşte un pic, mult, cu pasiune, la nebunie, de loc, un pic,…”. Rupând petalele unei margarete cu x petale, el (ea) mă iubeşte …. Exemplu: Date de intrare: x=10 Date de ieşire: … de loc. 5) La un concurs se dau ca premii primilor 100 de concurenţi, tricouri de culoare albă, roşie, albastră şi neagră, în această secvenţă. Ionel este pe locul x. Ce culoare va avea tricoul pe care-l va primi? Exemplu : date de intrare : x=38 date de ieşire : ...

Sintaxa programelor PASCAL

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, , =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi explicarea se...

Notiunea de algoritm

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împarte m cu n...

Noţiunea de algoritm

ALGORITMUL Noţiunea de algoritm este o noţiune de bază pentru programarea calculatoarelor. Etimologia cuvântului “algoritm” în sine este destul de interesantă. În Evul Mediu, unii foloseau abacul pentru calcul iar alţii calculau cu algorismul. Istoricii matematici au găsit că originea cuvântului algorism vine de la numele unui arab, faimos autor de manual, Abu Ja’far Mohammed Ibn Mûsâ al Khowârizmî (825 en) – literar “Tatăl lui Ja’far Mohammed fiul lui Moses, localnic din Khowârizmî” (Khowârizmî este astăzi un mic oraş rusesc numit Khiva). Prin 1950, cuvântul algoritm a fost frecvent asociat cu “Algoritmul lui Euclid”, un proces de găsire a celui mai mare divizor comun a două numere, care apare în Elementele lui Euclid (cartea VII, propoziţiile I şi II) şi care poate fi redat astfel: Algoritmul lui Euclid Fiind daţi doi întregi pozitivi m şi n, să se găsească cel mai mare divizor comun, adică cel mai mare întreg pozitiv la care se împart m şi n. 1. [Găsirea restului] Se împar...