PITICII PROGRAMATORI

INSTRUCŢIUNILE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput special pentru scrierea programelor structurate. Limbajul are o sintaxă riguroasă (totuşi, uneori, rigidă) şi mari posibilităţi de extindere a tipurilor de date. INSTRUCŢIUNEA VIDĂ  nu execută nimic, dar există cazuri în care avem nevoie de ea;  dacă apare simbolul ';' în faţa cuvântului 'END' avem o instrucţiune vidă; ex: un anumit rezultat întreg r dorim să îl corectăm după următoarea regulă: "DACĂ r>0 şi impar ATUNCI r:= r+1 ALTFEL r:= r-1; SF_DACĂ" {ODD este o funcţie booleană care stabileşte dacă un număr este par sau impar. Această determinare se poate face şi astfel: r mod 2 = 0 pentru. numere pare sau r mod 2 0 pentru. numere impare.} Secvenţă greşită Secvenţă corectă IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; Este interpretată: IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ...

SEMANTICA LIMBAJULUI (TIPURI DE DATE, COMENZI) 1. TIPURI SIMPLE DE DATE, TIPURI STANDARD Orice tip de dată este definit de următoarele elemente: • mulţimea de valori - domeniul tipului; • regula de codificare a lor – modul în care se reprezintă datele în memorie; • mulţimea de operaţii definite pe mulţimea valorilor. Variabilele de tip standard sunt cele recunoscute de compilator (fără a fi definite în prealabil de programator). După elementele care formează domeniul tipului deosebim: • tipuri simple de date; • tipuri compuse cu ajutorul altor tipuri. TIPURILE SIMPLE DE DATE În această categorie putem introduce următoarele tipuri de date: • tipurile numerice: întregi INTEGER şi reale REAL; • tipul caracter CHAR; • tipul logic BOOLEAN; • tipul enumerare – definit de utilizator; • tipul subdomeniu – definit de utilizator. Tipurile întreg, logic, caracter, enumerare şi subdomeniu se numesc TIPURI ORDINALE. Funcţii definite pentru toate tipurile ordinale: ORD(x) – determină obţinerea rangu...

Sunt: 1. identificarea datelor de intrare şi de ieşire; 2. elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei; 3. transpunerea algoritmului într-un limbaj de programare; 4. testarea programului şi corectarea acestuia până când acesta „funcţionează” corect.