PITICII PROGRAMATORI

Sume, produse, contorizări, min, max 1) Să se afişeze suma valorilor pozitive şi suma valorilor negative din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 6 9 -8 7 –5 –3 Date de ieşire: S poz= 22 S neg=-16. 2) Se introduc temperaturile măsurate în n zile. Să se afişeze media temperaturilor negative şi media celor pozitive. Exemplu: Date de intrare n=5 temperaturi 23 24 23 25 22 Date de ieşire 23.40 3) Din n numere întregi introduse în calculator doar unul este nul şi nu este primul sau ultimul. Afişaţi suma numerelor din faţa acestui 0 şi suma celor de după el. Exemplu: Date de intrare n=5 numere 4 5 1 0 7 Date de ieşire s1=10 s2=7. 4) Într-un şir de numere întregi, să se afişeze suma elementelor de pe poziţiile pare şi suma celor de pe poziţii impare. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 3 1 5 4 6 7 Date de ieşire simp=14 spar=12. 5) Se introduc în calculator şi se memorează vârstele a n bărbaţi. Afişaţi câţi au vârsta mai mare decât 50 şi mai mică decât 70 de ani. Exemplu...

Algoritmul de împărţire în cifre a unui număr 1) Se dau trei numere a,b,c, de câte două cifre, nenule, fiecare. Folosind cifrele unităţilor celor trei numere se va genera un număr x de trei cifre, iar cu cifrele zecilor se va genera un număr y de trei cifre. Să se afişeze x şi y. Exemplu : date de intrare a=24 b=13 c=64 date de ieşire x=434 y=216. 2) Se introduce un număr natural cu maxim 9 cifre. Să se determine şi să se afişeze numărul de cifre, cea mai mare cifră şi suma tuturor cifrelor acestui număr. Exemplu: Date de intrare 24356103 Date de ieşire 8 cifre max=6 min=0 suma=24. 3) Câte cifre pare sunt într-un număr dat? Exemplu : Date de intrare 34425346 Date de ieşire 5 cifre. 4) Să se verifice dacă la scrierea unui număr, introdus de la tastatură, cifrele pare şi impare alternează. Exemplu : date de intrare 347092 date de ieşire da. 5) În câte zerouri se termină un număr de maxim 9 cifre, introdus de la tastatură? Exemplu : Date de intrare 20034000 Date de ieşire 3...

Algoritmi de însumare, contorizare, determinare a min şi max 1) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450. 2) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33. 3) Se citesc numere naturale strict pozitive până la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare, presupunând că cel puţin primul element este nenul. Exemplu: Date de intrare 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire 2 numere pare. 4) Se introduc datele de naştere a n copii, sub forma an, număr lună, zi. Să se afişeze câţi copii sunt născuţi pe 1 iunie şi câţi co...

Calcule de sume şi produse 1) Să se calculeze 7+14+21+28+…+98, 3*6*9*12*…*33 2) Să se calculeze sumele s1=1+2+3+…+n s2=1*2+2*3+3*4+…+(n-1)*n s3=1+1*2+1*2*3+…+1*2*3*…*n s4=12+22+32+…+n2 s5=1/2+2/3+3/4+…+n/(n+1) s6=2-3+4-5+…-99+100 s7=1+2+22+23+24+…+2n 3) Se introduc succesiv numere nenule până la introducerea numărului 0. Să se afişeze suma tuturor numerelor introduse. Exemplu: Date de intrare 3 5 4 2 0 Date de ieşire 14. 4) Se citesc numere de la tastatură până la introducerea unui număr impar divizibil cu 3. Să se afişeze suma tuturor numerelor pare introduse. Exemplu: Date de intrare 7 4 6 2 1 9 Date de ieşire 12.

Mai multe bucle for incluse una în alta (imbricate) 1) Să se determine toate tripletele de numere a, b, c cu proprietăţile: 1 2) Să se afişeze toate numerele de două cifre care adunate cu răsturnatul lor dau 55. 3) Se cere listarea numerelor cuprinse între 100 şi 599, având cifrele în ordine crescătoare şi suma cifrelor egală cu 18.

1. Să se scrie un algoritm care citeşte un număr natural şi dacă acesta este 0 atunci citeşte două numere întregi a şi b şi tipăreşte suma lor, iar dacă nu este nul citeşte alte două numere reale c şi d şi tipăreşte produsul lor. 2. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este par sau impar. 3. Se citesc trei numere reale. Să se verifice valabilitatea afirmaţiei: „unul dintre ele este egal cu suma celorlalte două”.

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, , =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi explicarea se...

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciziei comp...

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el...

29. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). program pd29;{interschimbarea cu var temp} var a,b,temp:integer; begin write('a=');readln(a); write('b=');readln(b); temp:=a; a:=b; b:=temp; writeln('noile valori sunt: a=',a,' b=',b); readln; end. 30. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). program pd30;{interschimbarea fara var temp} var a,b:integer; begin write('a=');readln(a); write('b=');readln(b); a:=a-b;b:=a+b;a:=b-a; writeln('noile valori sunt: a=',a,' b=',b); readln; end.