PITICII PROGRAMATORI

Utilizarea altor instrucţiuni de ciclare pentru parcurgerea vectorilor 1) Să se afişeze elementele unui vector până la prima valoare nulă. Dacă nu există nici un 0, se vor afişa toate numerele şi mesajul „Nici un element nul”. Exemplu: Date de intrare: numar elemente=5, numere 3 6 8 0 2 3 Date de ieşire 3 6 8. 2) Se introduc n numere reprezentând punctajele obţinute la un concurs. Să se afişeze primele k punctaje mai mari decât o valoare b, necesară calificării la o etapă superioară. Dacă nu sunt suficienţi concurenţi care să fi obţinut punctaj peste b, să se afişeze şi mesajul „Candidati insuficienti”. Exemplu: Date de intrare n=3 punctaje: 45 23 78 k=2 b=50 Date de ieşire 78. 3) Se introduc un număr par de numere. Să se adune câte două numere consecutive şi să se afişeze sumele obţinute. Exemplu: Date de intrare: numar elemente: 6, numere 5 4 3 6 5 5 Date de ieşire 9 9 10. 4) Se introduc pe rând n caractere. Să se afişeze pe ce poziţie apare prima dată caracterul spaţiu. ...

Probleme diverse 1) Să se afişeze toate numerele până la 100 care au patru divizori. 2) Dintre numerele mai mici ca 1000, care au cei mai mulţi divizori ? 3) Se dau n numere. În câte zerouri se va termina produsul lor? Exemplu : date de intrare n=4 5 4 10 25 date de ieşire 3 zerouri. 4) Se dă un număr natural n, n 5) Se introduc temperaturile medii măsurate în fiecare lună a unui an. Să se afişeze valoarea celei mai mari temperaturi negative şi a celei mai mici temperaturi pozitive a acelui an. Exemplu: date de intrare -4 -6 0 5 10 20 24 25 17 8 -1 -7 date de ieşire max negative=-1 min pozitive=5. 6) Se citeşte un număr natural n cu cel mult 9 cifre şi se cere să se afişeze o piramidă formată din cifrele lui astfel: pe prima linie cifra (sau cifrele) din mijloc, pe a doua cele 3 (sau 4 ) cifre din mijloc, etc. pe ultima să fie scris numărul dat. Exemplu: n=237855 se va afişa 7 8 3 7 8 5 2 3 7 8 5 5...

Algoritmul lui Euclid 1) Se dau două numere nenule. Să se afişeze cmmdc şi cmmmc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire cmmdc=4 cmmmc 96. 2) Se dau numitorul şi numărătorul unei fracţii. Să se simplifice, dacă se poate, şi să se afişeze fracţia simplificată. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire 3/8. 3) Se dau trei numere. Determinaţi şi afişaţi cmmmdc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 38 Date de ieşire 2. 4) Se dă numărul n, să se afişeze toate numerele mai mici ca el prime cu el. Exemplu : date de intrare n=10 date de ieşire 1 3 7 9. 5) Într-o tabără participă b băieţi şi f fete. Se organizează un joc la care trebuie să participe un număr cât mai mare de echipe, formate din acelaşi număr nrb de băieţi şi nrf de fete. Trebuie să scrieţi un program care determină numărul maxim de echipe care se pot forma şi numărul nrb de băieţi şi, respectiv numărul nrf de fete, care intră în componenţe fiecărei echipe. Dacă nu se pot forma cel puţin două ec...

Probleme diverse 1) Andrei primeşte într-o zi trei note, nu toate bune. Se hotărăşte ca, dacă ultima notă este cel puţin 8, să le spună părinţilor toate notele primite iar dacă este mai mică decât 8, să le comunice doar cea mai mare notă dintre primele două. Introduceţi notele luate şi afişaţi notele pe care le va comunica părinţilor. Exemple : Date de intrare 6 9 9 Date de ieşire 6 9 9 ; Date de intrare 8 5 7 Date de ieşire 8. 2) Se consideră trei numere întregi. Dacă toate sunt pozitive, să se afişeze numărul mai mare dintre al doilea şi al treilea număr, în caz contrar să se calculeze suma primelor două numere. Exemple: Date de intrare 45 23 100 date de ieşire 100 ; Date de intrare 34 -25 10 Date de ieşire 9. 3) Să se afişeze cel mai mare număr par dintre doua numere introduse în calculator. Exemple : Date de intrare 23 45 Date de ieşire nu exista numar par ; Date de intrare 28 14 Date de ieşire 28 ; Date de intrare 77 4 Date de ieşire 4. 4) Pe o ma...

1. Să se scrie un algoritm care citeşte un număr natural şi dacă acesta este 0 atunci citeşte două numere întregi a şi b şi tipăreşte suma lor, iar dacă nu este nul citeşte alte două numere reale c şi d şi tipăreşte produsul lor. 2. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este par sau impar. 3. Se citesc trei numere reale. Să se verifice valabilitatea afirmaţiei: „unul dintre ele este egal cu suma celorlalte două”.

STRUCTURA PROGRAMELOR PASCAL program nume; • definiţii de constante; • definiţii de tipuri; • declaraţii de variabile; • declaraţii de subprograme; begin .................... instrucţiuni .................... end.

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput de către Nikolas Wirth la începutul anilor `70 cu scopul de a preda studenţilor săi programarea calculatoarelor. De-a lungul timpului, implicarea firmelor de renume în dezvoltarea unor compilatoare pentru limbajul PASCAL a extins funcţionalitatea acestui limbaj cu mult dincolo de scopul iniţial. Totuşi, simplitatea în învăţare rămâne o caracteristică definitorie a limbajului. Elementele prezentate în secţiunile care urmează sunt general valabile pentru orice compilator PASCAL, deşi am utilizat în dezvoltarea programelor compilatorul Borland PASCAL 7.0.

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciziei comp...

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el...

Fiecare propoziţie care face parte din descrierea unui algoritm este de fapt o comandă care trebuie executată de „cineva”. Comanda specifică o operaţie (acţiune) care se aplică datelor algoritmului determinând modificarea acestora. În ansamblu deci, algoritmul specifică posibilele succesiuni de transformări ale datelor, care conduc la aflarea rezultatelor. În consecinţă, caracteristicile unui algoritm sunt: • GENERALITATE: algoritmul trebuie să rezolve o clasă de probleme de acelaşi tip; • FINITUDINE: algoritmul trebuie să se termine pentru orice date de intrare; • UNICITATE: pentru aceleaşi date de intrare trebuie să se obţină aceleaşi date de ieşire în urma parcurgerii aceluiaşi algoritm.