PITICII PROGRAMATORI

Variabile booleene 1) Cătălina are o maimuţă care a învăţat să scrie la tastatură. Pentru această săptămână trebuie să înveţe să scrie trei cuvinte de maximum 10 caractere. Din păcate, maimuţa se grăbeşte şi apasă greşit pe taste. Ajutaţi-o pe Cătălina să verifice când maimuţa a scris corect cele trei cuvinte. Date de intrare: cele trei cuvinte şi cuvintele introduse de maimuţă. Programul se va opri atunci când maimuţa a reuşit să scrie corect toate cele trei cuvinte indiferent de ordinea introducerii sau de numărul de cuvinte greşite introduse. Separarea intre cuvinte se face apăsând tasta Enter. Exemplu: Pentru cuvintele: Palat calculator jungla, maimuta poate tasta: palat Calutin jungla Pialat Cucalator calculator Palat se va afişa AI REUSIT! (www.contaminare.ro) 2) Cine se uită la televizor ? Ana, Barbu, Călin, Dumitru şi Elena petrec împreună o zi de iarnă. Dacă Ana priveşte la TV, la fel face şi Barbu Fie Dumitru, fie Elena, fie amândoi privesc la TV Fie Barbu,...

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru generare de numere 1) Să se afişeze toate numerele de forma a23a care se împart exact la 6. 2) Un lift coboară de la etajul a la etajul b. Afişaţi toate etajele pe care le parcurge. Exemplu : Date de intrare 8 3 Date de ieşire 8 7 6 5 4 3. 3) Să se afişeze tabla înmulţirii cu n. Exemplu : Date de intrare n=5 date de ieşire 1x5=5 2x5=10 3x5=15 4x5=20 5x5=25 6x5=30 7x5=35 8x5=40 9x5=45 10x5=50. 4) Să se afişeze perechile de numere a şi b care satisfac relaţiile a+b=1000; 17 divide pe a şi 19 divide pe b. 5) Să se genereze primii n termeni ai şirului 1,1,2,2,2,3,3,3,3,4,4,4,4,4,…. 6) Să se afişeze primii n termeni ai şirului lui Fibonacci : 0,1,1,2,3,5,8,13,21…. 7) Se dă un număr. Să se scrie, dacă se poate, ca sumă de două numere impare. Exemple : date de intrare 24 Date de ieşire 24=1+23 24=3+21 24=5+19 24=7+17 24=9+15 24=11+13 ; Date de intrare 33 Date de ieşire Nu se poate. 8) Se dă un număr. Să se scrie, dacă este pos...

Pentru descrierea unui algoritm se foloseşte un „limbaj de descriere” în care fiecare propoziţie precizează o anumită regulă de calcul. În funcţie de modul de descriere, putem grupa limbajele de descriere în două mari categorii: 1. Limbaje de descriere grafice – operaţiile sunt descrise prin simboluri grafice iar succesiunea lor se descrie prin săgeţi – în această categorie intră Schemele logice; 2. Limbaje de descriere textuale – în care descrierea se face folosind un set de propoziţii simple, cu o exprimare relativ apropiată de limbajul natural, standardizate ca formă – în această categorie intră toate limbajele de tip Pseudocod.