PITICII PROGRAMATORI

Utilizarea altor instrucţiuni de ciclare pentru parcurgerea vectorilor 1) Să se afişeze elementele unui vector până la prima valoare nulă. Dacă nu există nici un 0, se vor afişa toate numerele şi mesajul „Nici un element nul”. Exemplu: Date de intrare: numar elemente=5, numere 3 6 8 0 2 3 Date de ieşire 3 6 8. 2) Se introduc n numere reprezentând punctajele obţinute la un concurs. Să se afişeze primele k punctaje mai mari decât o valoare b, necesară calificării la o etapă superioară. Dacă nu sunt suficienţi concurenţi care să fi obţinut punctaj peste b, să se afişeze şi mesajul „Candidati insuficienti”. Exemplu: Date de intrare n=3 punctaje: 45 23 78 k=2 b=50 Date de ieşire 78. 3) Se introduc un număr par de numere. Să se adune câte două numere consecutive şi să se afişeze sumele obţinute. Exemplu: Date de intrare: numar elemente: 6, numere 5 4 3 6 5 5 Date de ieşire 9 9 10. 4) Se introduc pe rând n caractere. Să se afişeze pe ce poziţie apare prima dată caracterul spaţiu. ...

Probleme diverse 1) Să se afişeze toate numerele până la 100 care au patru divizori. 2) Dintre numerele mai mici ca 1000, care au cei mai mulţi divizori ? 3) Se dau n numere. În câte zerouri se va termina produsul lor? Exemplu : date de intrare n=4 5 4 10 25 date de ieşire 3 zerouri. 4) Se dă un număr natural n, n 5) Se introduc temperaturile medii măsurate în fiecare lună a unui an. Să se afişeze valoarea celei mai mari temperaturi negative şi a celei mai mici temperaturi pozitive a acelui an. Exemplu: date de intrare -4 -6 0 5 10 20 24 25 17 8 -1 -7 date de ieşire max negative=-1 min pozitive=5. 6) Se citeşte un număr natural n cu cel mult 9 cifre şi se cere să se afişeze o piramidă formată din cifrele lui astfel: pe prima linie cifra (sau cifrele) din mijloc, pe a doua cele 3 (sau 4 ) cifre din mijloc, etc. pe ultima să fie scris numărul dat. Exemplu: n=237855 se va afişa 7 8 3 7 8 5 2 3 7 8 5 5...

Algoritmul lui Euclid 1) Se dau două numere nenule. Să se afişeze cmmdc şi cmmmc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire cmmdc=4 cmmmc 96. 2) Se dau numitorul şi numărătorul unei fracţii. Să se simplifice, dacă se poate, şi să se afişeze fracţia simplificată. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire 3/8. 3) Se dau trei numere. Determinaţi şi afişaţi cmmmdc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 38 Date de ieşire 2. 4) Se dă numărul n, să se afişeze toate numerele mai mici ca el prime cu el. Exemplu : date de intrare n=10 date de ieşire 1 3 7 9. 5) Într-o tabără participă b băieţi şi f fete. Se organizează un joc la care trebuie să participe un număr cât mai mare de echipe, formate din acelaşi număr nrb de băieţi şi nrf de fete. Trebuie să scrieţi un program care determină numărul maxim de echipe care se pot forma şi numărul nrb de băieţi şi, respectiv numărul nrf de fete, care intră în componenţe fiecărei echipe. Dacă nu se pot forma cel puţin două ec...

Probleme diverse 1) Andrei primeşte într-o zi trei note, nu toate bune. Se hotărăşte ca, dacă ultima notă este cel puţin 8, să le spună părinţilor toate notele primite iar dacă este mai mică decât 8, să le comunice doar cea mai mare notă dintre primele două. Introduceţi notele luate şi afişaţi notele pe care le va comunica părinţilor. Exemple : Date de intrare 6 9 9 Date de ieşire 6 9 9 ; Date de intrare 8 5 7 Date de ieşire 8. 2) Se consideră trei numere întregi. Dacă toate sunt pozitive, să se afişeze numărul mai mare dintre al doilea şi al treilea număr, în caz contrar să se calculeze suma primelor două numere. Exemple: Date de intrare 45 23 100 date de ieşire 100 ; Date de intrare 34 -25 10 Date de ieşire 9. 3) Să se afişeze cel mai mare număr par dintre doua numere introduse în calculator. Exemple : Date de intrare 23 45 Date de ieşire nu exista numar par ; Date de intrare 28 14 Date de ieşire 28 ; Date de intrare 77 4 Date de ieşire 4. 4) Pe o ma...

Operatori logici 1) Se dau trei numere diferite. Să se afişeze cel mai mare şi cel mai mic. Exemplu : Date de intrare 45 34 78 Date de ieşire max=78 min=34. 2) Se dau trei numere diferite. Afisaţi-le în ordine crescătoare. Exemplu : Date de intrare 4 2 6 Date de ieţire 2 4 6. 3) Se dau trei numere diferite. Afişaţi numărul a cărei valoare este cuprinsă între valorile celorlalte două. Exemplu : Date de intrare 12 14 10 Date de ieşire 12. 4) Se introduc trei date de forma număr curent elev, punctaj. Afişaţi numărul elevului cu cel mai mare punctaj. Exemplu : Date de intrare nr crt 7 punctaj 120 nr crt 3 punctaj 100 nr crt 4 punctaj 119 Date de ieşire punctaj maxim are elevul cu nr crt 7. 5) Se introduc trei numere. Să se verifice dacă formează o secvenţă de numere consecutive. Exemple: Date de intrare 3 4 5 Date de ieşire Da Date de intrare 4 5 7 Date de ieşire Nu. 6) La ora de matematică Gigel este scos la tablă. Profesoara îi dictează trei numere ...

Compararea valorii unei variabile cu o constantă 1) Se introduc două numere nenule şi un semn de operaţie (+,-,*,/). Să se efectueze cu cele două numere operaţia introdusă şi să se afişeze expresia care s-a calculat urmată de semnul = şi de valoarea ei. Exemplu : Date de intrare 10 6 * Date de ieşire 10*6=60. 2) Se introduc trei date de forma număr ordine pacient, valoare glicemie. Afişaţi numărul de ordine al pacienţilor cu glicemia mai mare decât 100. Exemplu : Date de intrare nr 6 glicemie 90 nr 10 glicemie 107 nr 21 glicemie 110 Date de ieşire 10 21 3) Ionel spune părinţilor doar notele mai mari sau egale cu 7. Într-o zi el a luat trei note. Introduceţi-le în calculator şi afişaţi acele note pe care le va comunica şi părinţilor. Exemplu : Date de intrare 8 7 5 Date de ieşire 8 7. 4) Se introduc două numere. Dacă al doilea număr este diferit de 0, să se afişeze câtul dintre primul şi al doilea, iar dacă este nul, să se afişeze mesajul “Împărţire imposibilă”....

1. Să se scrie un algoritm care citeşte un număr natural şi dacă acesta este 0 atunci citeşte două numere întregi a şi b şi tipăreşte suma lor, iar dacă nu este nul citeşte alte două numere reale c şi d şi tipăreşte produsul lor. 2. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este par sau impar. 3. Se citesc trei numere reale. Să se verifice valabilitatea afirmaţiei: „unul dintre ele este egal cu suma celorlalte două”.

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

INSTRUCŢIUNILE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput special pentru scrierea programelor structurate. Limbajul are o sintaxă riguroasă (totuşi, uneori, rigidă) şi mari posibilităţi de extindere a tipurilor de date. INSTRUCŢIUNEA VIDĂ  nu execută nimic, dar există cazuri în care avem nevoie de ea;  dacă apare simbolul ';' în faţa cuvântului 'END' avem o instrucţiune vidă; ex: un anumit rezultat întreg r dorim să îl corectăm după următoarea regulă: "DACĂ r>0 şi impar ATUNCI r:= r+1 ALTFEL r:= r-1; SF_DACĂ" {ODD este o funcţie booleană care stabileşte dacă un număr este par sau impar. Această determinare se poate face şi astfel: r mod 2 = 0 pentru. numere pare sau r mod 2 0 pentru. numere impare.} Secvenţă greşită Secvenţă corectă IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; Este interpretată: IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ...

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput de către Nikolas Wirth la începutul anilor `70 cu scopul de a preda studenţilor săi programarea calculatoarelor. De-a lungul timpului, implicarea firmelor de renume în dezvoltarea unor compilatoare pentru limbajul PASCAL a extins funcţionalitatea acestui limbaj cu mult dincolo de scopul iniţial. Totuşi, simplitatea în învăţare rămâne o caracteristică definitorie a limbajului. Elementele prezentate în secţiunile care urmează sunt general valabile pentru orice compilator PASCAL, deşi am utilizat în dezvoltarea programelor compilatorul Borland PASCAL 7.0.

OBIECTE CU CARE LUCREAZĂ ALGORITMII, OPERAŢII PERMISE: Algoritmii lucrează cu: date şi variabile. Algoritmii preiau datele de intrare asupra cărora acţionează pentru a obţine date de ieşire (rezultate). Datele se caracterizează prin tipul lor, valoarea pe care o conţin (corespunzătoare tipului) şi modul în care se tratează aceasta valoare (variabilă sau constantă). Datele pot fi: întregi, reale, logice, şir de caractere. Datele întregi şi reale poartă numele de date numerice. Datele reale sunt numere zecimale. Mulţimea numerelor reale este o reuniune între mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor iraţionale. Deoarece calculatoarele nu pot reţine numere iraţionale, în informatică, printr-o dată reală înţelegem o valoare cu un număr finit de zecimale. Datele logice au două tipuri de valori: TRUE(adevărat) şi FALSE (fals). Datele de tip şir de caractere sunt reprezentate prin şiruri de caractere cuprinse între apostrofuri. Constantele sunt date care nu-şi modifică valoarea pe pa...

In multe probleme avem nevoie de codul ASCII. HAi sa vedem cum arata? CODUL ASCII 0 Ctrl | 1 Ctrl A 2 Ctrl B 3 Ctrl C 4 Ctrl D 5 Ctrl E 6 Ctrl F 7 Ctrl G 8 Ctrl H 9 Ctrl I 10 \n 11 Ctrl K 12 Ctrl L 13 Return 14 Ctrl N 15 Ctrl O 16 Ctrl P 17 Ctrl Q 18 Ctrl R 19 Ctrl S 20 Ctrl T 21 Ctrl U 22 Ctrl V 23 Ctrl W 24 Ctrl X 25 Ctrl Y 26 Ctrl Z 27 ESCAPE 28 Ctrl 29 Ctrl / 30 Ctrl = 31 Ctrl - 32 BLANK 33 ! 34 " 35 # 36 $ 37 % 38 & 39 ' 40 ( 41 ) 42 * 43 + 44 , 45 - 46 . 47 / 48 0 49 1 50 2 51 3 52 4 53 5 54 6 55 7 56 8 57 9 58 : 59 ; 60 61 = 62 > 63 ? 64 @ 65 A 66 B 67 C 68 D 69 E 70 F 71 G 72 H 73 I 74 J 75 K 76 L 77 M 78 N 79 O 80 P 81 Q 82 R 83 S 84 T 85 U 86 V 87 W 88 X 89 Y 90 Z 91 ...

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...