PITICII PROGRAMATORI

Operatori logici 1) Se dau trei numere diferite. Să se afişeze cel mai mare şi cel mai mic. Exemplu : Date de intrare 45 34 78 Date de ieşire max=78 min=34. 2) Se dau trei numere diferite. Afisaţi-le în ordine crescătoare. Exemplu : Date de intrare 4 2 6 Date de ieţire 2 4 6. 3) Se dau trei numere diferite. Afişaţi numărul a cărei valoare este cuprinsă între valorile celorlalte două. Exemplu : Date de intrare 12 14 10 Date de ieşire 12. 4) Se introduc trei date de forma număr curent elev, punctaj. Afişaţi numărul elevului cu cel mai mare punctaj. Exemplu : Date de intrare nr crt 7 punctaj 120 nr crt 3 punctaj 100 nr crt 4 punctaj 119 Date de ieşire punctaj maxim are elevul cu nr crt 7. 5) Se introduc trei numere. Să se verifice dacă formează o secvenţă de numere consecutive. Exemple: Date de intrare 3 4 5 Date de ieşire Da Date de intrare 4 5 7 Date de ieşire Nu. 6) La ora de matematică Gigel este scos la tablă. Profesoara îi dictează trei numere ...

INSTRUCŢIUNILE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput special pentru scrierea programelor structurate. Limbajul are o sintaxă riguroasă (totuşi, uneori, rigidă) şi mari posibilităţi de extindere a tipurilor de date. INSTRUCŢIUNEA VIDĂ  nu execută nimic, dar există cazuri în care avem nevoie de ea;  dacă apare simbolul ';' în faţa cuvântului 'END' avem o instrucţiune vidă; ex: un anumit rezultat întreg r dorim să îl corectăm după următoarea regulă: "DACĂ r>0 şi impar ATUNCI r:= r+1 ALTFEL r:= r-1; SF_DACĂ" {ODD este o funcţie booleană care stabileşte dacă un număr este par sau impar. Această determinare se poate face şi astfel: r mod 2 = 0 pentru. numere pare sau r mod 2 0 pentru. numere impare.} Secvenţă greşită Secvenţă corectă IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; Este interpretată: IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ...

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput de către Nikolas Wirth la începutul anilor `70 cu scopul de a preda studenţilor săi programarea calculatoarelor. De-a lungul timpului, implicarea firmelor de renume în dezvoltarea unor compilatoare pentru limbajul PASCAL a extins funcţionalitatea acestui limbaj cu mult dincolo de scopul iniţial. Totuşi, simplitatea în învăţare rămâne o caracteristică definitorie a limbajului. Elementele prezentate în secţiunile care urmează sunt general valabile pentru orice compilator PASCAL, deşi am utilizat în dezvoltarea programelor compilatorul Borland PASCAL 7.0.

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciziei comp...

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el...

În cele ce urmează vom prezenta două modalităţi simple de descriere a algoritmilor: 1) schema logică (modalitate grafică de descriere); 2) limbaj de tip pseudocod(modalitate textuală de descriere). Schema logică este o modalitate de descriere grafică a algoritmilor. Regulile de calcul sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) iar ordinea de aplicare este indicată prin săgeţi. Reguli care trebuie respectate atunci când se construieşte o schemă logică: a) se folosesc numai simbolurile standard enumerate mai sus; b) fluxul operaţiilor descrise prin schema logică trebuie să pornească din partea de sus a paginii şi să continue în partea de jos şi de la stânga la dreapta paginii; c) simbolurile terminale au un punct de intrare (cele de STOP) sau un punct de ieşire (cele de START) iar simbolurile de acţiune sau de comunicare au un punct de intrare şi unul de ieşire; d) simbolurile de decizie au un punct de intrare şi două sau trei puncte de ieşire în funcţie de rezultatul deciziei:  DA ...