PITICII PROGRAMATORI

Ordonarea elementelor unui vector 1) Se dau n numere reale. Să se afişeze în ordine crescătoare. Exemplu:Date de intrare: n=4 numere:7 -3 9.8 0 Date de ieşire –3 0 7 9.8 2) Se dă un vector cu n componente întregi. Se cere să se afişeze primele k componente în ordine crescătoare iar celelalte în ordine descrescătoare. Exemplu: n=7 k=3 şirul 23 12 18 4 0 23 5 se va afişa 12 18 23 23 5 4 0 3) N numere naturale introduse de la tastatură să se afişeze astfel: numerele pare în ordine crescătoare şi cele impare în ordine descrescătoare. Exemplu: pentru n=7 şi şirul 2 5 3 1 8 5 4 se va afişa 2 1 3 5 4 5 8. 4) Prin ordonarea elementelor unui vector format din n caractere, să se afişeze de câte ori apare fiecare caracter. Exemplu: Date de intrare: n=4 elemente: a 4 g a Date de ieşire: a apare de 2 ori g apare de 1 ori 4 apare de 1 ori. 5) Cunoscând numele şi înălţimea a n elevi, n 6) La un concurs participă n sportivi. Se cunosc rezultatele fiecărui sportiv. Să se afişeze cele ma...

Probleme diverse 1) Să se afişeze toate numerele până la 100 care au patru divizori. 2) Dintre numerele mai mici ca 1000, care au cei mai mulţi divizori ? 3) Se dau n numere. În câte zerouri se va termina produsul lor? Exemplu : date de intrare n=4 5 4 10 25 date de ieşire 3 zerouri. 4) Se dă un număr natural n, n 5) Se introduc temperaturile medii măsurate în fiecare lună a unui an. Să se afişeze valoarea celei mai mari temperaturi negative şi a celei mai mici temperaturi pozitive a acelui an. Exemplu: date de intrare -4 -6 0 5 10 20 24 25 17 8 -1 -7 date de ieşire max negative=-1 min pozitive=5. 6) Se citeşte un număr natural n cu cel mult 9 cifre şi se cere să se afişeze o piramidă formată din cifrele lui astfel: pe prima linie cifra (sau cifrele) din mijloc, pe a doua cele 3 (sau 4 ) cifre din mijloc, etc. pe ultima să fie scris numărul dat. Exemplu: n=237855 se va afişa 7 8 3 7 8 5 2 3 7 8 5 5...

Algoritmi de însumare, contorizare, determinare a min şi max 1) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450. 2) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33. 3) Se citesc numere naturale strict pozitive până la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare, presupunând că cel puţin primul element este nenul. Exemplu: Date de intrare 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire 2 numere pare. 4) Se introduc datele de naştere a n copii, sub forma an, număr lună, zi. Să se afişeze câţi copii sunt născuţi pe 1 iunie şi câţi co...

Stabilirea limitelor buclei for utilizând regula celor trei pahare 1) Un lift parcurge distanţa dintre două etaje a şi b. Să se afişeze toate etajele parcurse, în ordinea atingerii lor. Exemple : Date de intrare a=4 b=7 Date de ieşire 4 5 6 7 ; Date de intrare a=10 b= 8 Date de ieşire 10 9 8. 2) Se dau numerele a, b şi c. Să se scrie un program care să afişeze în ordine crescătoare toate numerele care se divid cu a sau b şi sunt mai mici decât c. Indicaţie: Se stabileşte cu regula celor trei pahare ca în b să fie numărul mai mare şi în a cel mai mic şi bucla se ia de la b la c. 3) Să se calculeze suma numerelor naturale cuprinse între două numere date ( dintr-un interval). Exemplu: Date de intrare: capetele intervalului 3 6 Date de ieşire suma=9.

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi 1) Se dau trei numere. Să se afişeze aceste numere unul sub altul, afişând în dreptul fiecăruia unul dintre cuvintele PAR sau IMPAR. Exemplu : Date de intrare : 45 3 24 Date de ieşire : 45 impar 3 impar 24 par. 2) Se dau două numere nenule. Să se verifice dacă primul se împarte exact la al doilea. Exemplu : Date de intrare : 45 7 Date de ieşire : Nu. 3) Se dau două numere. Să se afişeze acele numere care se împart exact la 7. Exemplu : Date de intrare : 34 28 Date de ieşire : 28. 4) “Mă iubeşte un pic, mult, cu pasiune, la nebunie, de loc, un pic,…”. Rupând petalele unei margarete cu x petale, el (ea) mă iubeşte …. Exemplu: Date de intrare: x=10 Date de ieşire: … de loc. 5) La un concurs se dau ca premii primilor 100 de concurenţi, tricouri de culoare albă, roşie, albastră şi neagră, în această secvenţă. Ionel este pe locul x. Ce culoare va avea tricoul pe care-l va primi? Exemplu : date de intrare : x=38 date de ieşire : ...

32. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. program pd32;{suma cifrelor unui numar format din exact 3 cifre} var n:integer; begin write('n=');readln(n); writeln('s= ',n mod 10+(n div 10)mod 10+(n div 10)div 10); readln; end.

În cele ce urmează vom prezenta două modalităţi simple de descriere a algoritmilor: 1) schema logică (modalitate grafică de descriere); 2) limbaj de tip pseudocod(modalitate textuală de descriere). Schema logică este o modalitate de descriere grafică a algoritmilor. Regulile de calcul sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) iar ordinea de aplicare este indicată prin săgeţi. Reguli care trebuie respectate atunci când se construieşte o schemă logică: a) se folosesc numai simbolurile standard enumerate mai sus; b) fluxul operaţiilor descrise prin schema logică trebuie să pornească din partea de sus a paginii şi să continue în partea de jos şi de la stânga la dreapta paginii; c) simbolurile terminale au un punct de intrare (cele de STOP) sau un punct de ieşire (cele de START) iar simbolurile de acţiune sau de comunicare au un punct de intrare şi unul de ieşire; d) simbolurile de decizie au un punct de intrare şi două sau trei puncte de ieşire în funcţie de rezultatul deciziei:  DA ...

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...

Pentru descrierea unui algoritm se foloseşte un „limbaj de descriere” în care fiecare propoziţie precizează o anumită regulă de calcul. În funcţie de modul de descriere, putem grupa limbajele de descriere în două mari categorii: 1. Limbaje de descriere grafice – operaţiile sunt descrise prin simboluri grafice iar succesiunea lor se descrie prin săgeţi – în această categorie intră Schemele logice; 2. Limbaje de descriere textuale – în care descrierea se face folosind un set de propoziţii simple, cu o exprimare relativ apropiată de limbajul natural, standardizate ca formă – în această categorie intră toate limbajele de tip Pseudocod.