PITICII PROGRAMATORI

Ordonarea elementelor unui vector 1) Se dau n numere reale. Să se afişeze în ordine crescătoare. Exemplu:Date de intrare: n=4 numere:7 -3 9.8 0 Date de ieşire –3 0 7 9.8 2) Se dă un vector cu n componente întregi. Se cere să se afişeze primele k componente în ordine crescătoare iar celelalte în ordine descrescătoare. Exemplu: n=7 k=3 şirul 23 12 18 4 0 23 5 se va afişa 12 18 23 23 5 4 0 3) N numere naturale introduse de la tastatură să se afişeze astfel: numerele pare în ordine crescătoare şi cele impare în ordine descrescătoare. Exemplu: pentru n=7 şi şirul 2 5 3 1 8 5 4 se va afişa 2 1 3 5 4 5 8. 4) Prin ordonarea elementelor unui vector format din n caractere, să se afişeze de câte ori apare fiecare caracter. Exemplu: Date de intrare: n=4 elemente: a 4 g a Date de ieşire: a apare de 2 ori g apare de 1 ori 4 apare de 1 ori. 5) Cunoscând numele şi înălţimea a n elevi, n 6) La un concurs participă n sportivi. Se cunosc rezultatele fiecărui sportiv. Să se afişeze cele ma...

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi 1) Se dau trei numere. Să se afişeze aceste numere unul sub altul, afişând în dreptul fiecăruia unul dintre cuvintele PAR sau IMPAR. Exemplu : Date de intrare : 45 3 24 Date de ieşire : 45 impar 3 impar 24 par. 2) Se dau două numere nenule. Să se verifice dacă primul se împarte exact la al doilea. Exemplu : Date de intrare : 45 7 Date de ieşire : Nu. 3) Se dau două numere. Să se afişeze acele numere care se împart exact la 7. Exemplu : Date de intrare : 34 28 Date de ieşire : 28. 4) “Mă iubeşte un pic, mult, cu pasiune, la nebunie, de loc, un pic,…”. Rupând petalele unei margarete cu x petale, el (ea) mă iubeşte …. Exemplu: Date de intrare: x=10 Date de ieşire: … de loc. 5) La un concurs se dau ca premii primilor 100 de concurenţi, tricouri de culoare albă, roşie, albastră şi neagră, în această secvenţă. Ionel este pe locul x. Ce culoare va avea tricoul pe care-l va primi? Exemplu : date de intrare : x=38 date de ieşire : ...

Compararea valorii unei variabile cu o constantă 1) Se introduc două numere nenule şi un semn de operaţie (+,-,*,/). Să se efectueze cu cele două numere operaţia introdusă şi să se afişeze expresia care s-a calculat urmată de semnul = şi de valoarea ei. Exemplu : Date de intrare 10 6 * Date de ieşire 10*6=60. 2) Se introduc trei date de forma număr ordine pacient, valoare glicemie. Afişaţi numărul de ordine al pacienţilor cu glicemia mai mare decât 100. Exemplu : Date de intrare nr 6 glicemie 90 nr 10 glicemie 107 nr 21 glicemie 110 Date de ieşire 10 21 3) Ionel spune părinţilor doar notele mai mari sau egale cu 7. Într-o zi el a luat trei note. Introduceţi-le în calculator şi afişaţi acele note pe care le va comunica şi părinţilor. Exemplu : Date de intrare 8 7 5 Date de ieşire 8 7. 4) Se introduc două numere. Dacă al doilea număr este diferit de 0, să se afişeze câtul dintre primul şi al doilea, iar dacă este nul, să se afişeze mesajul “Împărţire imposibilă”....

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, , =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi explicarea se...

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciziei comp...

8. George are m mere iar Paul are p pere. Câte fructe au cei doi copii împreună? 9. Gabi are c caiete, s stilouri şi m manuale. Câte rechizite are Gabi? 10. Maria are c caiete roşii şi s stilouri. Dacă ea îi dă lui Gabi m caiete şi n stilouri, vă rugăm să aflaţi câte caiete şi câte stilouri îi rămân Mariei? 11. Paul are p lei iar Gabi are încă g lei. Câţi bani vor avea fiecare dacă Paul mai primeşte a lei de la tatăl său, iar Gabi îi dă surorii lui b lei? 12. Mama are a bluze şi b pantaloni. Dacă ea mai primeşte c pantofi şi m bluze, câte haine şi pantofi va avea mama din fiecare sortiment? 13. Gabi face probleme de matematică. În prima zi el a făcut a probleme, în a doua zi a făcut b probleme iar în a treia zi face cât în primele zile împreună şi încă c probleme. Câte probleme a făcut Gabi în total? 14. Paul, Gabi şi Ana au împreună j jucării. Dacă Ana are p păpuşi, Paul u ursuleţi şi Gabi m maşinuţe, vedeţi dacă copii mai au jucării în plus să le dăruiască copiilor orfani? 15. Tata a...