PITICII PROGRAMATORI

32. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. program pd32;{suma cifrelor unui numar format din exact 3 cifre} var n:integer; begin write('n=');readln(n); writeln('s= ',n mod 10+(n div 10)mod 10+(n div 10)div 10); readln; end.

31. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. program pd31;{media aritmetica a doua valori} var a,b:integer; begin write('a=');readln(a); write('b=');readln(b); writeln('media aritmetica a celor doua valori este ma= ',(a+b)/2:4:2); readln; end.

29. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). program pd29;{interschimbarea cu var temp} var a,b,temp:integer; begin write('a=');readln(a); write('b=');readln(b); temp:=a; a:=b; b:=temp; writeln('noile valori sunt: a=',a,' b=',b); readln; end. 30. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). program pd30;{interschimbarea fara var temp} var a,b:integer; begin write('a=');readln(a); write('b=');readln(b); a:=a-b;b:=a+b;a:=b-a; writeln('noile valori sunt: a=',a,' b=',b); readln; end.

28. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. program pd28;{se citesc doua valori a si b, sa se tipareasca cea mai mica.} var a,b:integer; begin write('a=');readln(a); write('b=');readln(b); if a=b then writeln('SUNT EGALE!') else if a>b then writeln('a este mai mare decat b!') else writeln('b este mai mare decat a!'); readln; end.

În cele ce urmează vom prezenta două modalităţi simple de descriere a algoritmilor: 1) schema logică (modalitate grafică de descriere); 2) limbaj de tip pseudocod(modalitate textuală de descriere). Schema logică este o modalitate de descriere grafică a algoritmilor. Regulile de calcul sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) iar ordinea de aplicare este indicată prin săgeţi. Reguli care trebuie respectate atunci când se construieşte o schemă logică: a) se folosesc numai simbolurile standard enumerate mai sus; b) fluxul operaţiilor descrise prin schema logică trebuie să pornească din partea de sus a paginii şi să continue în partea de jos şi de la stânga la dreapta paginii; c) simbolurile terminale au un punct de intrare (cele de STOP) sau un punct de ieşire (cele de START) iar simbolurile de acţiune sau de comunicare au un punct de intrare şi unul de ieşire; d) simbolurile de decizie au un punct de intrare şi două sau trei puncte de ieşire în funcţie de rezultatul deciziei:  DA ...

Conform modelului „cutiei negre” un algoritm, din punctul de vedere al utilizatorului, reprezintă o entitate cu care acesta interacţionează, furnizându-i date de intrare şi primind rezultatele în urma efectuării prelucrărilor de către algoritm. Utilizatorul nu cunoaşte şi nici nu este interesat să cunoască conţinutul „cutiei”. Tot ceea ce doreşte utilizatorul este ca rezultatele pe care le obţine să fie corecte. Evident, din punctul de vedere al programatorului, conţinutul „cutiei” este esenţial. Un programator începător, va încerca să introducă în cutie operaţiile pe care le consideră el necesare, fără a analiza problema. Analiza problemei, presupune descrierea algoritmului de rezolvare într-un limbaj de descriere. Acest limbaj de descriere poate fi propriu programatorului (fiecare dintre noi îşi poate concepe propriul limbaj de descriere) însă trebuie să fie implementate descrieri pentru următoarele operaţii fundamentale: a) Operaţii de intrare/ieşire (introducere date/afişare rezult...

Pentru descrierea unui algoritm se foloseşte un „limbaj de descriere” în care fiecare propoziţie precizează o anumită regulă de calcul. În funcţie de modul de descriere, putem grupa limbajele de descriere în două mari categorii: 1. Limbaje de descriere grafice – operaţiile sunt descrise prin simboluri grafice iar succesiunea lor se descrie prin săgeţi – în această categorie intră Schemele logice; 2. Limbaje de descriere textuale – în care descrierea se face folosind un set de propoziţii simple, cu o exprimare relativ apropiată de limbajul natural, standardizate ca formă – în această categorie intră toate limbajele de tip Pseudocod.