Sume, produse, contorizări, min, max
1) Să se afişeze suma valorilor pozitive şi suma valorilor negative din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 6 9 -8 7 –5 –3 Date de ieşire: S poz= 22 S neg=-16.
2) Se introduc temperaturile măsurate în n zile. Să se afişeze media temperaturilor negative şi media celor pozitive. Exemplu: Date de intrare n=5 temperaturi 23 24 23 25 22 Date de ieşire 23.40
3) Din n numere întregi introduse în calculator doar unul este nul şi nu este primul sau ultimul. Afişaţi suma numerelor din faţa acestui 0 şi suma celor de după el. Exemplu: Date de intrare n=5 numere 4 5 1 0 7 Date de ieşire s1=10 s2=7.
4) Într-un şir de numere întregi, să se afişeze suma elementelor de pe poziţiile pare şi suma celor de pe poziţii impare. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 3 1 5 4 6 7 Date de ieşire simp=14 spar=12.
5) Se introduc în calculator şi se memorează vârstele a n bărbaţi. Afişaţi câţi au vârsta mai mare decât 50 şi mai mică decât 70 de ani. Exemplu: Date de intrare n=4 varste 56 45 76 65 Date de ieşire 2 barbati.
6) La o cură de slăbire de k zile se înscriu n persoane, fiecare cu greutatea g(i). Ştiind că greutatea ideală este mai mare sau egală cu a şi mai mică sau egală cu b, iar persoanele urmează tratamente diferite astfel: cei sub greutate ideală se îngraşă 1 kg pe zi, cei peste greutatea ideală slăbesc 1 kg pe zi, cei cu greutatea ideală îşi păstrează greutatea, aflaţi a) numărul de persoane cu greutate ideală la începutul tratamentului ; b) numărul persoanelor cu greutate ideală după cele k zile de tratament. Exemplu: n=10 k=7 a=40 b=50 şi 38 41 48 50 54 58 60 42 32 se va afişa a) 4 persoane b) 7 persoane. (InfoStar Aiud 1998 clasa a VI-a)
7) Date n numere naturale, câte sunt prime cu 7? Dar cu 10? Exemplu: Date de intrare n=6 numere 5 7 14 20 12 15 Date de ieşire: prime cu 7: 4 nr, prime cu 10: 1 nr.
8) Se introduc n numere egale cu 0, 1 sau 2. Să se scrie un program care să determine pe ce poziţie apare primul 0, de câte ori apare fiecare cifră şi care este cifra folosită cel mai puţin. Exemplu: Date de intrare n=7 numere: 1 1 0 2 1 0 1 Date de ieşire: pozitie primul zero 3, cifra 0 apare de 2 ori cifra 1 apare de 4 ori cifra 2 apare de 1 ori, cel mai putin: 2 .
9) Afişaţi câte numere au forma aaa , din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=3 numere 123 222 434 Date de ieşire 1 nr.
10) Se introduc înălţimile, exprimate în cm, a n copii. Afişaţi înălţimea celui mai înalt şi înălţimea celui mai scund copil. Care este diferenţa de înălţime între ei? Exemplu: Date de intrare: n=5 inaltimi 120 118 120 115 100 117 Date de ieşire imax=120 cm imin=100 cm diferenta=20 cm.
11) Se dau n numere. Să se determine cea mai mică valoare şi să se afişeze de câte ori apare ea în şir. Exemplu: Date de intrare n=8 numere 6 4 7 5 8 5 9 5 Date de ieşire min=5 apare de 3 ori.
12) Se introduc n numere întregi. Dintre numerele mai mici ca 100, afişaţi numărul cu valoarea cea mai mare. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere 120 98 34 105 Date de ieşire: 98.
13) Să se calculeze suma componentelor pozitive, produsul celor negative şi numărul componentelor nule ale unui vector cu n numere reale. Exemplu: Date de intare: n=7 numere 1 0 -4 -3 0 5 -1 Date de ieşire: s=6 p=-12 c=2.
14) Un lot de pământ este împărţit în n parcele dreptunghiulare, numerotate de la 1 la n. Se citesc perechile de numere care reprezintă lungimea şi lăţimea fiecărei parcele. Să se afişeze suma ariilor parcelelor şi valoarea celei mai mari suprafeţe. Exemplu: Date de intrare: n=3, lungime=10 latime=5 lungime=15 latime=10 lungime=12 latime=5 Date de ieşire: suma=260 max=150.
15) Să se înlocuiască fiecare element dintr-un şir numeric cu media aritmetică a celorlalte n-1 elemente ale sale. Exemplu: Date de intrare: n=3 numere 1 2 3 Date de ieşire: 2.5 2 1.5
16) Moş Crăciun soseşte în mijlocul copiilor oferind fiecărui copil un cadou cu o anumită valoare (numărul copiilor se citeşte de la tastatură, precum şi valorile cadourilor, în lei). Să se spună:
-cât a cheltuit Moşul pentru cumpărarea cadourilor (în moşi, 1 leu=6 moşi)
-dacă Moşul are sau nu un copil preferat, adică dacă există un copil al cărui cadou să aibă valoarea mai mare decât suma valorilor cadourilor tuturor celorlalţi copii. Dacă există, afişaţi DA, urmat de indicele copilului, în caz contrar afişaţi NU. Exemplu: dacă n=5 valori cadouri: 10 50 6 5 20, se va afişa: Mosul a cheltuit 546 mosi DA 2 (InfoStar, Aiud 1995 clasa a VI-a)
17) Un pitic vrea să urce o scară care are n trepte de înălţimi date, ordonate crescător. Înălţimile treptelor sunt în cm şi sunt valori întregi. Acolo unde diferenţa între două trepte consecutive este de 1 cm piticul urcă fără dificultăţi, unde diferenţa este mai mare decât 1 cm piticul trebuie să ia o pastilă care îi dă putere să sară pe treapta următoare. Cunoscând înălţimile treptelor, prima fiind obligatoriu 0, piticul vrea să afle care este numărul minim de pastile de care are nevoie pentru a urca scara şi de asemenea care este cea mai mare diferenţă dintre două trepte consecutive. Exemplu: pentru n=9 şi înălţimile treptelor 0 3 4 6 7 10 19 20 21, se va afişa: numar minim de pastile =4 diferenta maxima=9 (InfoStar, Aiud 1996 clasa a VI-a)
18) Copiii dintr-o clasă merg la cules de portocale. Se citeşte de la tastatură numărul de copii din clasă şi câte portocale a cules fiecare copil. Ştiind că cel care spune că a cules cele mai multe portocale şi cel care spune că a cules cele mai puţine portocale mint, să se spună câte portocale au cules împreună toţi copiii din clasă care spun adevărul. Exemplu: date de intrare : 5 (nr. de copii din clasă) 69 25 14 329 54 date de ieşire: 148.
19) Se citesc de la tastatură n numere naturale. Să se spună câte din ele sunt cu 3 cifre.
20) Într-o clasă sunt x copii. Aceştia merg într-o piaţă în care sunt n vânzători de mere. Se citeşte de la tastatură numărul de mere ale fiecărui vânzător. Copiii vor cumpăra mere doar de la vânzătorii care au cel puţin 3 mere pentru fiecare copil. Câţi vănzători îndeplinesc această condiţie? Exemplu: Date de intrare: x=25 (numărul de copii) n=5 (numărul de vânzători) 280 456 78 50 75 Date de ieşire: 4 (vânzători) (P.N.C. Bucureşti, Cupa Mărţişor 2005.)
21) Se consideră n mulţimi. Fiecare mulţime conţine numai numere consecutive. Pentru a da aceste mulţimi este suficient să dăm primul şi ultimul element. Scrieţi un program care să determine elementele intersecţiei celor n mulţimi. Date de intrare: De la tastatură se citeşte numărul n. Apoi perechi de numere, câte una pe un rând, separate prin câte un spaţiu, care reprezintă cel mai mic, respectiv cel mai mare element din fiecare mulţime. Date de ieşire: Pe ecran se va afişa pe prima linie elementele intersecţiei cu câte un spaţiu între ele. Restricţii şi precizări: 0 < n < 31 Elementele mulţimilor sunt numere naturale < 41.
Exemplu: date de intrare: n=3 perechi: 5 10 2 9 4 11 Date de ieşire: 5 6 7 8 9.
2) Se introduc temperaturile măsurate în n zile. Să se afişeze media temperaturilor negative şi media celor pozitive. Exemplu: Date de intrare n=5 temperaturi 23 24 23 25 22 Date de ieşire 23.40
3) Din n numere întregi introduse în calculator doar unul este nul şi nu este primul sau ultimul. Afişaţi suma numerelor din faţa acestui 0 şi suma celor de după el. Exemplu: Date de intrare n=5 numere 4 5 1 0 7 Date de ieşire s1=10 s2=7.
4) Într-un şir de numere întregi, să se afişeze suma elementelor de pe poziţiile pare şi suma celor de pe poziţii impare. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 3 1 5 4 6 7 Date de ieşire simp=14 spar=12.
5) Se introduc în calculator şi se memorează vârstele a n bărbaţi. Afişaţi câţi au vârsta mai mare decât 50 şi mai mică decât 70 de ani. Exemplu: Date de intrare n=4 varste 56 45 76 65 Date de ieşire 2 barbati.
6) La o cură de slăbire de k zile se înscriu n persoane, fiecare cu greutatea g(i). Ştiind că greutatea ideală este mai mare sau egală cu a şi mai mică sau egală cu b, iar persoanele urmează tratamente diferite astfel: cei sub greutate ideală se îngraşă 1 kg pe zi, cei peste greutatea ideală slăbesc 1 kg pe zi, cei cu greutatea ideală îşi păstrează greutatea, aflaţi a) numărul de persoane cu greutate ideală la începutul tratamentului ; b) numărul persoanelor cu greutate ideală după cele k zile de tratament. Exemplu: n=10 k=7 a=40 b=50 şi 38 41 48 50 54 58 60 42 32 se va afişa a) 4 persoane b) 7 persoane. (InfoStar Aiud 1998 clasa a VI-a)
7) Date n numere naturale, câte sunt prime cu 7? Dar cu 10? Exemplu: Date de intrare n=6 numere 5 7 14 20 12 15 Date de ieşire: prime cu 7: 4 nr, prime cu 10: 1 nr.
8) Se introduc n numere egale cu 0, 1 sau 2. Să se scrie un program care să determine pe ce poziţie apare primul 0, de câte ori apare fiecare cifră şi care este cifra folosită cel mai puţin. Exemplu: Date de intrare n=7 numere: 1 1 0 2 1 0 1 Date de ieşire: pozitie primul zero 3, cifra 0 apare de 2 ori cifra 1 apare de 4 ori cifra 2 apare de 1 ori, cel mai putin: 2 .
9) Afişaţi câte numere au forma aaa , din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=3 numere 123 222 434 Date de ieşire 1 nr.
10) Se introduc înălţimile, exprimate în cm, a n copii. Afişaţi înălţimea celui mai înalt şi înălţimea celui mai scund copil. Care este diferenţa de înălţime între ei? Exemplu: Date de intrare: n=5 inaltimi 120 118 120 115 100 117 Date de ieşire imax=120 cm imin=100 cm diferenta=20 cm.
11) Se dau n numere. Să se determine cea mai mică valoare şi să se afişeze de câte ori apare ea în şir. Exemplu: Date de intrare n=8 numere 6 4 7 5 8 5 9 5 Date de ieşire min=5 apare de 3 ori.
12) Se introduc n numere întregi. Dintre numerele mai mici ca 100, afişaţi numărul cu valoarea cea mai mare. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere 120 98 34 105 Date de ieşire: 98.
13) Să se calculeze suma componentelor pozitive, produsul celor negative şi numărul componentelor nule ale unui vector cu n numere reale. Exemplu: Date de intare: n=7 numere 1 0 -4 -3 0 5 -1 Date de ieşire: s=6 p=-12 c=2.
14) Un lot de pământ este împărţit în n parcele dreptunghiulare, numerotate de la 1 la n. Se citesc perechile de numere care reprezintă lungimea şi lăţimea fiecărei parcele. Să se afişeze suma ariilor parcelelor şi valoarea celei mai mari suprafeţe. Exemplu: Date de intrare: n=3, lungime=10 latime=5 lungime=15 latime=10 lungime=12 latime=5 Date de ieşire: suma=260 max=150.
15) Să se înlocuiască fiecare element dintr-un şir numeric cu media aritmetică a celorlalte n-1 elemente ale sale. Exemplu: Date de intrare: n=3 numere 1 2 3 Date de ieşire: 2.5 2 1.5
16) Moş Crăciun soseşte în mijlocul copiilor oferind fiecărui copil un cadou cu o anumită valoare (numărul copiilor se citeşte de la tastatură, precum şi valorile cadourilor, în lei). Să se spună:
-cât a cheltuit Moşul pentru cumpărarea cadourilor (în moşi, 1 leu=6 moşi)
-dacă Moşul are sau nu un copil preferat, adică dacă există un copil al cărui cadou să aibă valoarea mai mare decât suma valorilor cadourilor tuturor celorlalţi copii. Dacă există, afişaţi DA, urmat de indicele copilului, în caz contrar afişaţi NU. Exemplu: dacă n=5 valori cadouri: 10 50 6 5 20, se va afişa: Mosul a cheltuit 546 mosi DA 2 (InfoStar, Aiud 1995 clasa a VI-a)
17) Un pitic vrea să urce o scară care are n trepte de înălţimi date, ordonate crescător. Înălţimile treptelor sunt în cm şi sunt valori întregi. Acolo unde diferenţa între două trepte consecutive este de 1 cm piticul urcă fără dificultăţi, unde diferenţa este mai mare decât 1 cm piticul trebuie să ia o pastilă care îi dă putere să sară pe treapta următoare. Cunoscând înălţimile treptelor, prima fiind obligatoriu 0, piticul vrea să afle care este numărul minim de pastile de care are nevoie pentru a urca scara şi de asemenea care este cea mai mare diferenţă dintre două trepte consecutive. Exemplu: pentru n=9 şi înălţimile treptelor 0 3 4 6 7 10 19 20 21, se va afişa: numar minim de pastile =4 diferenta maxima=9 (InfoStar, Aiud 1996 clasa a VI-a)
18) Copiii dintr-o clasă merg la cules de portocale. Se citeşte de la tastatură numărul de copii din clasă şi câte portocale a cules fiecare copil. Ştiind că cel care spune că a cules cele mai multe portocale şi cel care spune că a cules cele mai puţine portocale mint, să se spună câte portocale au cules împreună toţi copiii din clasă care spun adevărul. Exemplu: date de intrare : 5 (nr. de copii din clasă) 69 25 14 329 54 date de ieşire: 148.
19) Se citesc de la tastatură n numere naturale. Să se spună câte din ele sunt cu 3 cifre.
20) Într-o clasă sunt x copii. Aceştia merg într-o piaţă în care sunt n vânzători de mere. Se citeşte de la tastatură numărul de mere ale fiecărui vânzător. Copiii vor cumpăra mere doar de la vânzătorii care au cel puţin 3 mere pentru fiecare copil. Câţi vănzători îndeplinesc această condiţie? Exemplu: Date de intrare: x=25 (numărul de copii) n=5 (numărul de vânzători) 280 456 78 50 75 Date de ieşire: 4 (vânzători) (P.N.C. Bucureşti, Cupa Mărţişor 2005.)
21) Se consideră n mulţimi. Fiecare mulţime conţine numai numere consecutive. Pentru a da aceste mulţimi este suficient să dăm primul şi ultimul element. Scrieţi un program care să determine elementele intersecţiei celor n mulţimi. Date de intrare: De la tastatură se citeşte numărul n. Apoi perechi de numere, câte una pe un rând, separate prin câte un spaţiu, care reprezintă cel mai mic, respectiv cel mai mare element din fiecare mulţime. Date de ieşire: Pe ecran se va afişa pe prima linie elementele intersecţiei cu câte un spaţiu între ele. Restricţii şi precizări: 0 < n < 31 Elementele mulţimilor sunt numere naturale < 41.
Exemplu: date de intrare: n=3 perechi: 5 10 2 9 4 11 Date de ieşire: 5 6 7 8 9.
Si rezolvarile?:D
RăspundețiȘtergereRezolvarile le face fiecare dupa cum ii place!
RăspundețiȘtergere