Postări

Se afișează postări din iulie, 2009

Sume, produse, contorizări, min, max

Sume, produse, contorizări, min, max 1) Să se afişeze suma valorilor pozitive şi suma valorilor negative din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 6 9 -8 7 –5 –3 Date de ieşire: S poz= 22 S neg=-16. 2) Se introduc temperaturile măsurate în n zile. Să se afişeze media temperaturilor negative şi media celor pozitive. Exemplu: Date de intrare n=5 temperaturi 23 24 23 25 22 Date de ieşire 23.40 3) Din n numere întregi introduse în calculator doar unul este nul şi nu este primul sau ultimul. Afişaţi suma numerelor din faţa acestui 0 şi suma celor de după el. Exemplu: Date de intrare n=5 numere 4 5 1 0 7 Date de ieşire s1=10 s2=7. 4) Într-un şir de numere întregi, să se afişeze suma elementelor de pe poziţiile pare şi suma celor de pe poziţii impare. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 3 1 5 4 6 7 Date de ieşire simp=14 spar=12. 5) Se introduc în calculator şi se memorează vârstele a n bărbaţi. Afişaţi câţi au vârsta mai mare decât 50 şi mai mică decât 70 de ani. Exemplu

Ordonarea elementelor unui vector

Ordonarea elementelor unui vector 1) Se dau n numere reale. Să se afişeze în ordine crescătoare. Exemplu:Date de intrare: n=4 numere:7 -3 9.8 0 Date de ieşire –3 0 7 9.8 2) Se dă un vector cu n componente întregi. Se cere să se afişeze primele k componente în ordine crescătoare iar celelalte în ordine descrescătoare. Exemplu: n=7 k=3 şirul 23 12 18 4 0 23 5 se va afişa 12 18 23 23 5 4 0 3) N numere naturale introduse de la tastatură să se afişeze astfel: numerele pare în ordine crescătoare şi cele impare în ordine descrescătoare. Exemplu: pentru n=7 şi şirul 2 5 3 1 8 5 4 se va afişa 2 1 3 5 4 5 8. 4) Prin ordonarea elementelor unui vector format din n caractere, să se afişeze de câte ori apare fiecare caracter. Exemplu: Date de intrare: n=4 elemente: a 4 g a Date de ieşire: a apare de 2 ori g apare de 1 ori 4 apare de 1 ori. 5) Cunoscând numele şi înălţimea a n elevi, n<=100, să se afişeze numele acestora în ordinea descrescătoare a înălţimii. Exemplu: Date de intra

Utilizarea altor instrucţiuni de ciclare pentru parcurgerea vectorilor

Utilizarea altor instrucţiuni de ciclare pentru parcurgerea vectorilor 1) Să se afişeze elementele unui vector până la prima valoare nulă. Dacă nu există nici un 0, se vor afişa toate numerele şi mesajul „Nici un element nul”. Exemplu: Date de intrare: numar elemente=5, numere 3 6 8 0 2 3 Date de ieşire 3 6 8. 2) Se introduc n numere reprezentând punctajele obţinute la un concurs. Să se afişeze primele k punctaje mai mari decât o valoare b, necesară calificării la o etapă superioară. Dacă nu sunt suficienţi concurenţi care să fi obţinut punctaj peste b, să se afişeze şi mesajul „Candidati insuficienti”. Exemplu: Date de intrare n=3 punctaje: 45 23 78 k=2 b=50 Date de ieşire 78. 3) Se introduc un număr par de numere. Să se adune câte două numere consecutive şi să se afişeze sumele obţinute. Exemplu: Date de intrare: numar elemente: 6, numere 5 4 3 6 5 5 Date de ieşire 9 9 10. 4) Se introduc pe rând n caractere. Să se afişeze pe ce poziţie apare prima dată caracterul spaţiu.

Tablouri Introducere, parcurgere, afişare Parcurgere cu instrucţiunea for

Tablouri Introducere, parcurgere, afişare Parcurgere cu instrucţiunea for 1) Se citesc 4 numere de maxim 9 cifre. Să se afişeze pe verticală, specificându-se şi poziţia pe care o ocupă în şir. Exemplu: Date de intrare 5 3 7 6 Date de ieşire 5 pozitia 1 3 pozitia 2 7 pozitia 3 6 pozitia 4 2) Se dă un şir de 10 numere naturale. Să se afişeze pe două rânduri, pe primul rând cele pare şi pe al doilea cele impare. Exemplu: Date de intrare 4 3 2 5 6 8 9 0 1 5 Date de ieşire 4 2 6 8 0 3 5 9 1 5 3) Se introduc 10 litere, să se afişeze în ordinea inversă introducerii. Exemplu: Date de intrare a b r a c a d a b r Date de ieşire r b a d a c a r b a. 4) Un acrostih este o poezie la care, citind începutul fiecărui vers, se obţine un mesaj. Să se introducă un acrostih, vers cu vers, şi să se afişeze mesajul dat de primele litere. Exemplu: pentru Vreau să dorm Râd în somn Este ca un drog Acest drag somn Uitat în pat Se

Funcţia random şi procedura randomize

Funcţia random şi procedura randomize 1) Să se simuleze aruncarea unui zar de n ori afişându-se valoarea feţei şi să se afişeze de câte ori a apărut valoarea 6. 2) Se aruncă 2 zaruri până la obţinerea unei duble. Să se afişeze suma punctelor. 3) Se extrag n bile dintr-o urnă, notate de la 1 la 20. Valoarea bilei va fi generată de calculator. Să se afişeze cea mai mare valoare extrasă. 4) Dintr-o urnă cu bile albe şi negre se extrage pe rând câte o bilă, de n ori. Afişaţi câte bile albe şi câte negre au fost extrase. 5) Să se facă un test de înmulţire cu două numere cuprinse între 0 şi 10, generate de calculator, care să cuprindă cel mult 5 încercări.

Variabile booleene

Variabile booleene 1) Cătălina are o maimuţă care a învăţat să scrie la tastatură. Pentru această săptămână trebuie să înveţe să scrie trei cuvinte de maximum 10 caractere. Din păcate, maimuţa se grăbeşte şi apasă greşit pe taste. Ajutaţi-o pe Cătălina să verifice când maimuţa a scris corect cele trei cuvinte. Date de intrare: cele trei cuvinte şi cuvintele introduse de maimuţă. Programul se va opri atunci când maimuţa a reuşit să scrie corect toate cele trei cuvinte indiferent de ordinea introducerii sau de numărul de cuvinte greşite introduse. Separarea intre cuvinte se face apăsând tasta Enter. Exemplu: Pentru cuvintele: Palat calculator jungla, maimuta poate tasta: palat Calutin jungla Pialat Cucalator calculator Palat se va afişa AI REUSIT! (www.contaminare.ro) 2) Cine se uită la televizor ? Ana, Barbu, Călin, Dumitru şi Elena petrec împreună o zi de iarnă. Dacă Ana priveşte la TV, la fel face şi Barbu Fie Dumitru, fie Elena, fie amândoi privesc la TV Fie Barbu,

Probleme diverse

Probleme diverse 1) Să se afişeze toate numerele până la 100 care au patru divizori. 2) Dintre numerele mai mici ca 1000, care au cei mai mulţi divizori ? 3) Se dau n numere. În câte zerouri se va termina produsul lor? Exemplu : date de intrare n=4 5 4 10 25 date de ieşire 3 zerouri. 4) Se dă un număr natural n, n<=100 şi o cifră k din mulţimea {2,3,5,7}. Se cere să se afişeze exponentul lui k în descompunerea în factori primi a produsului 1*2*3*…*n. Exemplu: date de intrare n=8 k=2 date de ieşire 7. (ONI 2003 clasa a V-a) 5) Se introduc temperaturile medii măsurate în fiecare lună a unui an. Să se afişeze valoarea celei mai mari temperaturi negative şi a celei mai mici temperaturi pozitive a acelui an. Exemplu: date de intrare -4 -6 0 5 10 20 24 25 17 8 -1 -7 date de ieşire max negative=-1 min pozitive=5. 6) Se citeşte un număr natural n cu cel mult 9 cifre şi se cere să se afişeze o piramidă formată din cifrele lui astfel: pe prima linie cifra

Algoritmul lui Euclid

Algoritmul lui Euclid 1) Se dau două numere nenule. Să se afişeze cmmdc şi cmmmc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire cmmdc=4 cmmmc 96. 2) Se dau numitorul şi numărătorul unei fracţii. Să se simplifice, dacă se poate, şi să se afişeze fracţia simplificată. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire 3/8. 3) Se dau trei numere. Determinaţi şi afişaţi cmmmdc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 38 Date de ieşire 2. 4) Se dă numărul n, să se afişeze toate numerele mai mici ca el prime cu el. Exemplu : date de intrare n=10 date de ieşire 1 3 7 9. 5) Într-o tabără participă b băieţi şi f fete. Se organizează un joc la care trebuie să participe un număr cât mai mare de echipe, formate din acelaşi număr nrb de băieţi şi nrf de fete. Trebuie să scrieţi un program care determină numărul maxim de echipe care se pot forma şi numărul nrb de băieţi şi, respectiv numărul nrf de fete, care intră în componenţe fiecărei echipe. Dacă nu se pot forma cel puţin două ec

Algoritmul de împărţire în cifre a unui număr

Algoritmul de împărţire în cifre a unui număr 1) Se dau trei numere a,b,c, de câte două cifre, nenule, fiecare. Folosind cifrele unităţilor celor trei numere se va genera un număr x de trei cifre, iar cu cifrele zecilor se va genera un număr y de trei cifre. Să se afişeze x şi y. Exemplu : date de intrare a=24 b=13 c=64 date de ieşire x=434 y=216. 2) Se introduce un număr natural cu maxim 9 cifre. Să se determine şi să se afişeze numărul de cifre, cea mai mare cifră şi suma tuturor cifrelor acestui număr. Exemplu: Date de intrare 24356103 Date de ieşire 8 cifre max=6 min=0 suma=24. 3) Câte cifre pare sunt într-un număr dat? Exemplu : Date de intrare 34425346 Date de ieşire 5 cifre. 4) Să se verifice dacă la scrierea unui număr, introdus de la tastatură, cifrele pare şi impare alternează. Exemplu : date de intrare 347092 date de ieşire da. 5) În câte zerouri se termină un număr de maxim 9 cifre, introdus de la tastatură? Exemplu : Date de intrare 20034000 Date de ieşire 3

Algoritmi de însumare, contorizare, determinare a min şi max

Algoritmi de însumare, contorizare, determinare a min şi max 1) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450. 2) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33. 3) Se citesc numere naturale strict pozitive până la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare, presupunând că cel puţin primul element este nenul. Exemplu: Date de intrare 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire 2 numere pare. 4) Se introduc datele de naştere a n copii, sub forma an, număr lună, zi. Să se afişeze câţi copii sunt născuţi pe 1 iunie şi câţi co

Calcule de sume şi produse

Calcule de sume şi produse 1) Să se calculeze 7+14+21+28+…+98, 3*6*9*12*…*33 2) Să se calculeze sumele s1=1+2+3+…+n s2=1*2+2*3+3*4+…+(n-1)*n s3=1+1*2+1*2*3+…+1*2*3*…*n s4=12+22+32+…+n2 s5=1/2+2/3+3/4+…+n/(n+1) s6=2-3+4-5+…-99+100 s7=1+2+22+23+24+…+2n 3) Se introduc succesiv numere nenule până la introducerea numărului 0. Să se afişeze suma tuturor numerelor introduse. Exemplu: Date de intrare 3 5 4 2 0 Date de ieşire 14. 4) Se citesc numere de la tastatură până la introducerea unui număr impar divizibil cu 3. Să se afişeze suma tuturor numerelor pare introduse. Exemplu: Date de intrare 7 4 6 2 1 9 Date de ieşire 12.

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru repetarea unor acţiuni

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru repetarea unor acţiuni 1) Se dau numerele a şi n. Să se afişeze numărul a urmat de n zerouri. Exemplu : Date de intrare a=34 n=5 Date de ieşire 3400000. 2) Se dau un număr n şi un număr prim k. Să se specifice la ce putere apare k în descompunerea în factori primi a numărului n. Exemplu : Date de intrare n=12 k=2 Date de ieşire 2. 3) Să se afişeze descompunerea unui număr dat în factori primi. Exemplu : Date de intrare 12 Date de ieşire 12 = 2^2 3^1. 4) Un copac creşte zilnic cu 0.75 cm. La plantare avea 1 m. Să se afişeze după câte zile ajunge la înălţimea de 12 m. La ce înălţime ajunge după o lună (30 zile)? 5) Pentru a o elibera pe Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos trebuie să parcurgă x km. El merge zilnic a km, dar Zâna-cea-Rea îl duce în fiecare noapte cu b km înapoi, b < a. După câte zile o eliberează? Exemplu: Date de intrare x=10 a=4 b=1 Date de ieşire 3 zile. 6) A fost odată un balaur cu 6 capete. Într-o zi Făt Fru

Stabilirea limitelor buclei for utilizând regula celor trei pahare

Stabilirea limitelor buclei for utilizând regula celor trei pahare 1) Un lift parcurge distanţa dintre două etaje a şi b. Să se afişeze toate etajele parcurse, în ordinea atingerii lor. Exemple : Date de intrare a=4 b=7 Date de ieşire 4 5 6 7 ; Date de intrare a=10 b= 8 Date de ieşire 10 9 8. 2) Se dau numerele a, b şi c. Să se scrie un program care să afişeze în ordine crescătoare toate numerele care se divid cu a sau b şi sunt mai mici decât c. Indicaţie: Se stabileşte cu regula celor trei pahare ca în b să fie numărul mai mare şi în a cel mai mic şi bucla se ia de la b la c. 3) Să se calculeze suma numerelor naturale cuprinse între două numere date ( dintr-un interval). Exemplu: Date de intrare: capetele intervalului 3 6 Date de ieşire suma=9.

Mai multe bucle for incluse una în alta (imbricate)

Mai multe bucle for incluse una în alta (imbricate) 1) Să se determine toate tripletele de numere a, b, c cu proprietăţile: 1< a< b< c <100; a+b+c se divide cu 10. 2) Să se afişeze toate numerele de două cifre care adunate cu răsturnatul lor dau 55. 3) Se cere listarea numerelor cuprinse între 100 şi 599, având cifrele în ordine crescătoare şi suma cifrelor egală cu 18.

Probleme diverse

Probleme diverse 1) Andrei primeşte într-o zi trei note, nu toate bune. Se hotărăşte ca, dacă ultima notă este cel puţin 8, să le spună părinţilor toate notele primite iar dacă este mai mică decât 8, să le comunice doar cea mai mare notă dintre primele două. Introduceţi notele luate şi afişaţi notele pe care le va comunica părinţilor. Exemple : Date de intrare 6 9 9 Date de ieşire 6 9 9 ; Date de intrare 8 5 7 Date de ieşire 8. 2) Se consideră trei numere întregi. Dacă toate sunt pozitive, să se afişeze numărul mai mare dintre al doilea şi al treilea număr, în caz contrar să se calculeze suma primelor două numere. Exemple: Date de intrare 45 23 100 date de ieşire 100 ; Date de intrare 34 -25 10 Date de ieşire 9. 3) Să se afişeze cel mai mare număr par dintre doua numere introduse în calculator. Exemple : Date de intrare 23 45 Date de ieşire nu exista numar par ; Date de intrare 28 14 Date de ieşire 28 ; Date de intrare 77 4 Date de ieşire 4. 4) Pe o ma

Operatori logici

Operatori logici 1) Se dau trei numere diferite. Să se afişeze cel mai mare şi cel mai mic. Exemplu : Date de intrare 45 34 78 Date de ieşire max=78 min=34. 2) Se dau trei numere diferite. Afisaţi-le în ordine crescătoare. Exemplu : Date de intrare 4 2 6 Date de ieţire 2 4 6. 3) Se dau trei numere diferite. Afişaţi numărul a cărei valoare este cuprinsă între valorile celorlalte două. Exemplu : Date de intrare 12 14 10 Date de ieşire 12. 4) Se introduc trei date de forma număr curent elev, punctaj. Afişaţi numărul elevului cu cel mai mare punctaj. Exemplu : Date de intrare nr crt 7 punctaj 120 nr crt 3 punctaj 100 nr crt 4 punctaj 119 Date de ieşire punctaj maxim are elevul cu nr crt 7. 5) Se introduc trei numere. Să se verifice dacă formează o secvenţă de numere consecutive. Exemple: Date de intrare 3 4 5 Date de ieşire Da Date de intrare 4 5 7 Date de ieşire Nu. 6) La ora de matematică Gigel este scos la tablă. Profesoara îi dictează trei numere

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru generare de numere

Utilizarea instrucţiunilor de ciclare pentru generare de numere 1) Să se afişeze toate numerele de forma a23a care se împart exact la 6. 2) Un lift coboară de la etajul a la etajul b. Afişaţi toate etajele pe care le parcurge. Exemplu : Date de intrare 8 3 Date de ieşire 8 7 6 5 4 3. 3) Să se afişeze tabla înmulţirii cu n. Exemplu : Date de intrare n=5 date de ieşire 1x5=5 2x5=10 3x5=15 4x5=20 5x5=25 6x5=30 7x5=35 8x5=40 9x5=45 10x5=50. 4) Să se afişeze perechile de numere a şi b care satisfac relaţiile a+b=1000; 17 divide pe a şi 19 divide pe b. 5) Să se genereze primii n termeni ai şirului 1,1,2,2,2,3,3,3,3,4,4,4,4,4,…. 6) Să se afişeze primii n termeni ai şirului lui Fibonacci : 0,1,1,2,3,5,8,13,21…. 7) Se dă un număr. Să se scrie, dacă se poate, ca sumă de două numere impare. Exemple : date de intrare 24 Date de ieşire 24=1+23 24=3+21 24=5+19 24=7+17 24=9+15 24=11+13 ; Date de intrare 33 Date de ieşire Nu se poate. 8) Se dă un număr. Să se scrie, dacă este pos

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi

Testarea câtului sau a restului împărţirii întregi 1) Se dau trei numere. Să se afişeze aceste numere unul sub altul, afişând în dreptul fiecăruia unul dintre cuvintele PAR sau IMPAR. Exemplu : Date de intrare : 45 3 24 Date de ieşire : 45 impar 3 impar 24 par. 2) Se dau două numere nenule. Să se verifice dacă primul se împarte exact la al doilea. Exemplu : Date de intrare : 45 7 Date de ieşire : Nu. 3) Se dau două numere. Să se afişeze acele numere care se împart exact la 7. Exemplu : Date de intrare : 34 28 Date de ieşire : 28. 4) “Mă iubeşte un pic, mult, cu pasiune, la nebunie, de loc, un pic,…”. Rupând petalele unei margarete cu x petale, el (ea) mă iubeşte …. Exemplu: Date de intrare: x=10 Date de ieşire: … de loc. 5) La un concurs se dau ca premii primilor 100 de concurenţi, tricouri de culoare albă, roşie, albastră şi neagră, în această secvenţă. Ionel este pe locul x. Ce culoare va avea tricoul pe care-l va primi? Exemplu : date de intrare : x=38 date de ieşire :

Compararea valorii unei variabile cu o constantă

Compararea valorii unei variabile cu o constantă 1) Se introduc două numere nenule şi un semn de operaţie (+,-,*,/). Să se efectueze cu cele două numere operaţia introdusă şi să se afişeze expresia care s-a calculat urmată de semnul = şi de valoarea ei. Exemplu : Date de intrare 10 6 * Date de ieşire 10*6=60. 2) Se introduc trei date de forma număr ordine pacient, valoare glicemie. Afişaţi numărul de ordine al pacienţilor cu glicemia mai mare decât 100. Exemplu : Date de intrare nr 6 glicemie 90 nr 10 glicemie 107 nr 21 glicemie 110 Date de ieşire 10 21 3) Ionel spune părinţilor doar notele mai mari sau egale cu 7. Într-o zi el a luat trei note. Introduceţi-le în calculator şi afişaţi acele note pe care le va comunica şi părinţilor. Exemplu : Date de intrare 8 7 5 Date de ieşire 8 7. 4) Se introduc două numere. Dacă al doilea număr este diferit de 0, să se afişeze câtul dintre primul şi al doilea, iar dacă este nul, să se afişeze mesajul “Împărţire imposibilă”.

Comparări între valorile a două variabile

Comparări între valorile a două variabile 1) Date două numere, afişaţi-l pe cel mai mic. Exemplu : Date de intrare : 44 32 Date de ieşire : 32. 2) Se introduc vârstele a doi copii. Afişaţi care copil este mai mare şi diferenţa de vârstă dintre cei doi. Exemplu : Date de intrare : 6 13 date de ieşire : al doilea copil este mai mare cu 7 ani. 3) Se introduc punctajele a doi sportivi. Afişaţi-le în ordine descrescătoare. Exemplu: Date de intrare 100 134 Date de ieşire: 134 puncte 100 puncte 4) Dintr-o cutie cu trei numere se extrag două numere. Cunoscând suma celor două numere extrase, să se afişeze numărul rămas în cutie. Exemplu : date de intrare : numere existente in cutie 5 12 8 suma numerelor extrase 13 date de ieşire : 12. 5) Se dau două numere. Să se înmulţească cel mai mare cu doi şi cel mai mic cu trei şi să se afişeze rezultatele. Exemplu : date de intrare : 3 7 date de ieşire : 9 14 6) Se introduc două numere întregi. Să se testeze dacă primul număr este p

INSTRUCTIUNI SIMPLE

1) Să se afişeze triunghiul * ** *** Să se introducă un caracter de la tastatură şi să se afişeze un triunghi asemănător folosind caracterul introdus. 2) Se dă un număr natural n. Afişaţi un triunghi de forma n n+2 n+2 n+4 n+4 n+4 n+6 n+6 n+6 n+6 (CNI-etapa judeţeană, Petroşani, 2005) 3) Într-o tabără numărul de băieţi este cu 10 mai mare decât cel al fetelor. Dacă se citeşte de la tastatură numărul de fete, să se spună câţi elevi sunt în tabără. Exemplu: date de intrare: 50 date de ieşire: 110. 4) Într-un autobuz care pleacă în excursie sunt 7 copii. De la încă două şcoli urcă alţi copii, numărul acestora citindu-se de la tastatura. Câţi copii au plecat în excursie? Exemplu: Date de intrare: 15 20 Date de ieşire: 42 copii. 5) Un brăduţ este împodobit cu globuleţe albe, roşii şi albastre. Numărul globuleţelor albe se citeşte de la tastatură. Câte globuleţe are brăduţul, ştiind că numărul d

PROBLEME SU STRUCTURI REPETITIVE

1. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este prim. 2. Afişaţi toate numerele prime aflate între două numere naturale citite.

PROBLEME CU STRUCTURA ALTERNATIVA

1. Să se scrie un algoritm care citeşte un număr natural şi dacă acesta este 0 atunci citeşte două numere întregi a şi b şi tipăreşte suma lor, iar dacă nu este nul citeşte alte două numere reale c şi d şi tipăreşte produsul lor. 2. Stabiliţi dacă un număr întreg dat este par sau impar. 3. Se citesc trei numere reale. Să se verifice valabilitatea afirmaţiei: „unul dintre ele este egal cu suma celorlalte două”.

PROBLEME CU STRUCTURA LINIARA

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

PROBLEME CU STRUCTURA LINIARA

1. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se tipărească valoarea cea mai mică. 2. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor folosind o variabilă auxiliară (temporară). 3. Se citesc două valori întregi a şi b. Să se interschimbe conţinutul lor fără a folosi o variabilă auxiliară (temporară). 4. Se citesc două valori întregi a şi b. Tipăriţi media lor aritmetică. 5. Se citeşte un număr întreg format din exact 3 cifre. Tipăriţi suma cifrelor sale. 6. Se citesc trei numere reale. Tipăriţi suma dintre cele trei numere, produsul celui de al doilea cu cel de al treilea precum şi suma dintre primul şi al treilea număr.

INSTRUCŢIUNILE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL

INSTRUCŢIUNILE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput special pentru scrierea programelor structurate. Limbajul are o sintaxă riguroasă (totuşi, uneori, rigidă) şi mari posibilităţi de extindere a tipurilor de date. INSTRUCŢIUNEA VIDĂ  nu execută nimic, dar există cazuri în care avem nevoie de ea;  dacă apare simbolul ';' în faţa cuvântului 'END' avem o instrucţiune vidă; ex: un anumit rezultat întreg r dorim să îl corectăm după următoarea regulă: "DACĂ r>0 şi impar ATUNCI r:= r+1 ALTFEL r:= r-1; SF_DACĂ" {ODD este o funcţie booleană care stabileşte dacă un număr este par sau impar. Această determinare se poate face şi astfel: r mod 2 = 0 pentru. numere pare sau r mod 2 <>0 pentru. numere impare.} Secvenţă greşită Secvenţă corectă IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; Este interpretată: IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r:= r+1 ELSE r:= r-1; IF r>0 THEN IF ODD(r) THEN r

STRUCTURA PROGRAMELOR PASCAL

STRUCTURA PROGRAMELOR PASCAL program nume; • definiţii de constante; • definiţii de tipuri; • declaraţii de variabile; • declaraţii de subprograme; begin .................... instrucţiuni .................... end.

SEMANTICA LIMBAJULUI (TIPURI DE DATE, COMENZI)

SEMANTICA LIMBAJULUI (TIPURI DE DATE, COMENZI) 1. TIPURI SIMPLE DE DATE, TIPURI STANDARD Orice tip de dată este definit de următoarele elemente: • mulţimea de valori - domeniul tipului; • regula de codificare a lor – modul în care se reprezintă datele în memorie; • mulţimea de operaţii definite pe mulţimea valorilor. Variabilele de tip standard sunt cele recunoscute de compilator (fără a fi definite în prealabil de programator). După elementele care formează domeniul tipului deosebim: • tipuri simple de date; • tipuri compuse cu ajutorul altor tipuri. TIPURILE SIMPLE DE DATE În această categorie putem introduce următoarele tipuri de date: • tipurile numerice: întregi INTEGER şi reale REAL; • tipul caracter CHAR; • tipul logic BOOLEAN; • tipul enumerare – definit de utilizator; • tipul subdomeniu – definit de utilizator. Tipurile întreg, logic, caracter, enumerare şi subdomeniu se numesc TIPURI ORDINALE. Funcţii definite pentru toate tipurile ordinale: ORD(x) – determină obţinerea rangu

Sintaxa programelor PASCAL

VOCABULARUL LIMBAJULUI (SINTAXA) Orice limbaj are vocabularul alcătuit din: a) setul de caractere; b) identificatori; c) separatori; d) comentarii. a) setul de caractere: conţine caractere întâlnite în scrierea obişnuită şi în cea matematică.  literele alfabetului latin: A, B, …,Z, a, b, …, z.  cifrele zecimale: 0, 1, …9.  caractere speciale: +, -, *, /, @, ^, <, >, =, etc. b) identificatori: reprezintă o succesiune de litere şi cifre, primul caracter fiind obligatoriu o literă.  poate conţine caracterul ‘_’;  exemple: a1; tasta; un_număr;  exemple greşite: 1a, ab& CUVINTE CHEIE(rezervate) – sunt identificatori cu rol special în definirea instrucţiunilor PASCAL. c) separatori: separă unităţile lexicale. Unităţile lexicale sunt cele mai simple entităţi alcătuite din caractere cu semnificaţie lingvistică.  ex.: unul sau mai multe blank-uri, caractere CR, sfârşit de linie, caracterul ‘;’, etc. d) comentarii: sunt folosite pentru îmbunătăţirea clarităţii programului şi exp

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL

ELEMENTE DE BAZĂ ALE LIMBAJULUI PASCAL Limbajul PASCAL a fost conceput de către Nikolas Wirth la începutul anilor `70 cu scopul de a preda studenţilor săi programarea calculatoarelor. De-a lungul timpului, implicarea firmelor de renume în dezvoltarea unor compilatoare pentru limbajul PASCAL a extins funcţionalitatea acestui limbaj cu mult dincolo de scopul iniţial. Totuşi, simplitatea în învăţare rămâne o caracteristică definitorie a limbajului. Elementele prezentate în secţiunile care urmează sunt general valabile pentru orice compilator PASCAL, deşi am utilizat în dezvoltarea programelor compilatorul Borland PASCAL 7.0.

TEOREMA BOHM-JACOPPINI

TEOREMA BOHM-JACOPPINI Importanţa acestei teoreme pentru programarea structurată este majoră deoarece ea stabileşte setul minim de instrucţiuni necesare pentru implementarea corectă a structurilor de bază ale algoritmilor. Pentru descrierea oricărui algoritm sunt necesare următoarele instrucţiuni: 1. atribuire 2. decizie completă (structura alternativă cu două ramuri) 3. structura repetitivă cu test iniţial (CÂT_TIMP <>WHILE) Importanţa acestei teoreme nu ne permită să o lăsăm nedemonstrată. Vom da o demonstraţie prin prezentarea modului de descriere a celorlalte structuri din aceeaşi categorie prin structurile menţionate în enunţ, renunţând la rigurozitatea matematică în favoarea conciziei. Este important de reţinut că operaţiile I/O nu sunt esenţiale în descrierea algoritmului de rezolvare a unei probleme, rolul lor fiind de a asigura interacţiunea cu utilizatorul. 1. Pentru structura liniară, afirmaţia este evidentă. 2. Decizia simplă este un caz particular (trunchiat al deciz

Obiecte cu care lucreaza algoritmii

OBIECTE CU CARE LUCREAZĂ ALGORITMII, OPERAŢII PERMISE: Algoritmii lucrează cu: date şi variabile. Algoritmii preiau datele de intrare asupra cărora acţionează pentru a obţine date de ieşire (rezultate). Datele se caracterizează prin tipul lor, valoarea pe care o conţin (corespunzătoare tipului) şi modul în care se tratează aceasta valoare (variabilă sau constantă). Datele pot fi: întregi, reale, logice, şir de caractere. Datele întregi şi reale poartă numele de date numerice. Datele reale sunt numere zecimale. Mulţimea numerelor reale este o reuniune între mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor iraţionale. Deoarece calculatoarele nu pot reţine numere iraţionale, în informatică, printr-o dată reală înţelegem o valoare cu un număr finit de zecimale. Datele logice au două tipuri de valori: TRUE(adevărat) şi FALSE (fals). Datele de tip şir de caractere sunt reprezentate prin şiruri de caractere cuprinse între apostrofuri. Constantele sunt date care nu-şi modifică valoarea pe pa

Continuam cu teoria

In multe probleme avem nevoie de codul ASCII. HAi sa vedem cum arata? CODUL ASCII 0 Ctrl | 1 Ctrl A 2 Ctrl B 3 Ctrl C 4 Ctrl D 5 Ctrl E 6 Ctrl F 7 Ctrl G 8 Ctrl H 9 Ctrl I 10 \n 11 Ctrl K 12 Ctrl L 13 Return 14 Ctrl N 15 Ctrl O 16 Ctrl P 17 Ctrl Q 18 Ctrl R 19 Ctrl S 20 Ctrl T 21 Ctrl U 22 Ctrl V 23 Ctrl W 24 Ctrl X 25 Ctrl Y 26 Ctrl Z 27 ESCAPE 28 Ctrl < 29 Ctrl / 30 Ctrl = 31 Ctrl - 32 BLANK 33 ! 34 " 35 # 36 $ 37 % 38 & 39 ' 40 ( 41 ) 42 * 43 + 44 , 45 - 46 . 47 / 48 0 49 1 50 2 51 3 52 4 53 5 54 6 55 7 56 8 57 9 58 : 59 ; 60 < 61 = 62 > 63 ? 64 @ 65 A 66 B 67 C 68 D 69 E 70 F 71 G 72 H 73 I 74 J 75 K 76 L 77 M 78 N 79 O 80 P 81 Q 82 R 83 S 84 T 85 U 86 V 87 W 88 X 89 Y 90

Continuam cu teoria

Continuam problemele simple

8. George are m mere iar Paul are p pere. Câte fructe au cei doi copii împreună? 9. Gabi are c caiete, s stilouri şi m manuale. Câte rechizite are Gabi? 10. Maria are c caiete roşii şi s stilouri. Dacă ea îi dă lui Gabi m caiete şi n stilouri, vă rugăm să aflaţi câte caiete şi câte stilouri îi rămân Mariei? 11. Paul are p lei iar Gabi are încă g lei. Câţi bani vor avea fiecare dacă Paul mai primeşte a lei de la tatăl său, iar Gabi îi dă surorii lui b lei? 12. Mama are a bluze şi b pantaloni. Dacă ea mai primeşte c pantofi şi m bluze, câte haine şi pantofi va avea mama din fiecare sortiment? 13. Gabi face probleme de matematică. În prima zi el a făcut a probleme, în a doua zi a făcut b probleme iar în a treia zi face cât în primele zile împreună şi încă c probleme. Câte probleme a făcut Gabi în total? 14. Paul, Gabi şi Ana au împreună j jucării. Dacă Ana are p păpuşi, Paul u ursuleţi şi Gabi m maşinuţe, vedeţi dacă copii mai au jucării în plus să le dăruiască copiilor orfani? 15. Tata a

7 probleme simple

1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi? Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26 2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări. Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23 3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei? Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15 4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi? Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6 5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el