PITICII PROGRAMATORI

Atentie pentru toti cei care doresc sa participe la acest concurs interjudetean! PREZENTA FIZICA NU ESTE OBLIGATORIE. LUCRARILE SI PROBLEMELE SE TRIMIT PRIN E-MAIL SI SE JURIZEAZA LA DEJ. DIPLOMELE SE TRIMIT APOI PE E-MAIL. REZULTATELE SE PUBLICA PE SITUL CONCURSULUI: http://primavaramicilorprogramatori.wordpress.com/

Se consideră o listă de litere mici ale alfabetului, fiecare având o anumită pondere. Se cere completarea unui careu pătratic, astfel încât să se obţină ponderea maximă pe coloane. Pentru aceasta se dau următoarele definiţii: 1. Se numeşte cuvânt un şir de litere mici, cu proprietatea că nu există x consoane sau y vocale consecutive şi nu pot exista 2 caractere identice consecutive. 2. Se numeşte cuvânt de gen masculin, un cuvânt care începe şi se termină cu consoana. 3. Se numeşte cuvânt de gen feminin, un cuvânt care începe şi se termină cu vocală. 4. Se numeşte cuvânt de gen neutru, un cuvânt care începe cu consoană şi se termină cu vocală, sau începe cu vocală şi se termină cu consoană. Datele se citesc dintr-un fişier cu următoarea structură: • pe prima linie se citeşte dimensiunea careului (n), x şi y cu spaţiu între ele • pe linia a doua sunt date coordonatele punctelor negre (linie şi coloană) separate prin spaţiu • pe linia a treia se dau numărul de cuvinte masculine, feminine

Se dă o expresie aritmetică care conţine operatorii +, - şi operanzii a, b, c. Cunoscând valorile operanzilor a, b, c se cere să se determine valoarea expresiei. Date de intrare: în fişierul expresie.in se dă pe prima linie valorile operanzilor a, b, c (separaţi prin câte un spaţiu), iar pe linia a doua expresia. Date de ieşire: în fişierul expresie.out se va scrie valoarea expresiei. Restricţii: a,b,c<32000 şi sunt numere naturale nenule Expresia este corectă din punct de vedere matematic şi are cel mult 1000 de caractere Exemplu: expresie.in 7 8 3 a+c-b+c expresie.out 5 (www.contaminare.ro) 2) Se dă o secvenţă de maxim 1000 de caractere (numai litere mari şi mici ale alfabetului englez şi cifre). Cerinţă: se cere să se determine cel mai mare număr din secvenţă. Date de intrare: în fişierul nrmax.in se dă pe o singură linie, secvenţa. Date de ieşire: în fişierul nrmax.out se va scrie numărul cerut. Restricţii: secvenţa de caractere din fişier are maxim 1000 de caractere ş

) Doi copii vopsesc un gard din scânduri pe care le vom numerota de la 1 la n astfel: primul ia o cutie de vopsea roşie cu care vopseşte scândurile cu numărul p, 2p, 3p, etc. Al doilea procedează la fel, începe de la acelaşi capăt al gardului dar ia o cutie de vopsea albastră şi vopseşte din q în q scânduri. Astfel, când vor termina de vopsit, gardul va avea multe scânduri nevopsite, unele scânduri vopsite în roşu, altele în albastru, iar altele în violet. Cunoscând numerele n, p şi q afişaţi: a) câte scânduri rămân nevopsite b) câte scânduri sunt vopsite în roşu c) câte scânduri sunt vopsite în albastru d) câte scânduri sunt vopsite în violet (ONI 2002 clasa a VI-a) 2) Se dă un vector cu n (1<=n<=30) elemente numere naturale, cu maxim 8 cifre. Se cere: a) Să se afişeze câte elemente din vector sunt valori-pantă (numere care privite de la stânga sau de la dreapta au cifrele în ordine crescătoare, de exemplu 136, 931). b) Să se afişeze cea mai mare şi cea mai mică

Clasa a V-a 1) În Orintia, există o floare care face strict x seminţe . Fiecare sămânţă este fertilă şi în decurs de un an, din ea se dezvoltă câte o floare care va face alte x seminţe fertile. După k ani, florile orintiene dispar, dar rămân urmaşele lor. Grădinarul Perolino, pe care îl interesează câte flori vor fi în grădina lui după z ani, ştiind că în primul an au fost f flori de tipul amintit, vă roagă să îl ajutaţi la numărarea florilor. Date de intrare f: numărul iniţial de flori x : numărul de seminţe produse de fiecare floare k : durata de viaţă a unei flori z : anul în care grădinarul face recensământul Date de ieşire : t : numărul de flori aflate în grădină la sfârşitul anului z. Restricţii:1< =f<=10, 1<= x<= 6, 1< =k<= 5, 1< z< 5. Exemplu: Intrări f=1 x=2 k=3 z=3 Ieşire 8 flori. Explicaţie: anul 1 1 floare 2 seminţe anul 2 3 flori 6 seminţe anul 3 8 flori (3 + 6 – 1) (CNI, cl

1) Numerele de la 1 la n sunt aşezate în ordine crescătoare pe circumferinţa unui cerc astfel că n ajunge situat lângă 1. Începând cu numărul s se marchează numerele din k în k, în ordinea crescătoare a lor, până când un număr este marcat de 2 ori. Câte numere au rămas nemarcate? 2) Oaza Lacotrop din deşertul Etpas este înconjurată de n portocali care conţin fructe, dispuşi sub formă de cerc şi numerotaţi de la 1 la n, în sensul acelor de ceas. Maimuţa Gino porneşte de la un portocal m şi numără, în sensul acelor de ceas, k portocali care conţin fructe. Culege toate fructele din portocaul de pe poziţia k. Continuă numărătoarea începând cu portocalul următor celui din care a cules, dar care conţine fructe. În final rămâne un singur portocal p necules, în care Gino îşi face adăpost. Cerinţă: Cu ce portocal m trebuie să înceapă numărătoarea pentru ca să-şi facă adăpost exact în portocalul p?. Date de intrare: fişierul portocal.in conţine pe o singură linie, numerele n, k şi p, separate pr

1) Se cere să se interclaseze două şiruri de numere reale, ordonate crescător. Prin interclasare se înţelege crearea unui nou şir ordonat , format din elementele şirurilor date. Exemplu: Date de intrare: nr. elemente din primul sir=3, primul sir=3 6 9, nr. elemente din al doilea sir=4, al doilea sir=1 2 5 9. Date de iesire: 1 2 3 5 6 9. 2) Pe două rafturi din bibliotecă aveţi mai multe cărţi. Se cunoaşte inăltimea în cm a fiecărei cărţi şi faptul că, pe fiecare raft, cărţile sunt aranjate de la stânga la dreapta în ordine descrescătoare a înălţimii. Mutaţi toate cărţile pe un al treilea raft pe care să fie ordonate tot descrescător. Afişati înălţimile cărţilor de pe acest al treilea raft. Exemplu: Date de intrare: numar carti pe primul raft: 5 inaltimi: 18 18 17 15 15 numar carti pe al doilea raft: 3 inaltimi: 15 14 12 Date de ieşire: 18 18 17 15 15 15 14 12.

Elevii dintr-o şcoală vor să facă un top al celor mai bune 10 melodii pentru fiecare săptămână. Ajutaţi-i să realizeze un program prin care se introduc n date de forma titlu melodie, interpret, număr puncte acumulate, număr puncte primite şi care afişează primele 10 titluri, în ordinea descrescătoare a punctelor. 2) Dintr-un lot de n persoane care s-au înregistrat cu nume şi data naşterii, trebuie selectate acele persoane care au împlinit 18 ani la 1 ianuarie 2006. Datele de intrare cuprind valoarea lui n şi cele n perechi de date de forma nume yy mm dd şi sunt conţinute de fişierul date.int, iar datele de ieşire conţin numele cerute afişate pe verticală pe ecran. 3) La o staţie meteo se trec datele în fişierul temp.int sub forma data temperatura. Să se prelucreze aceste date afişându-se zilele în care temperatura a fost maximă. 4) Într-o clasă de maxim 25 de elevi, fiecare a primit câte unul din calificativele suficient, bine şi foarte bine la fiecare din cele 10 materii. Datele

Tipul mulţime 1) Se dau n (1<=n<=30) şiruri de caractere (litere mici şi mari ale alfabetului englez şi cifrele sistemului zecimal). Să se determine caracterele folosite în toate şirurile de caractere. Exemplu: Date de intrare n=3 siruri Abcdammbc123ads Sgssa89822221iuAsd Hgds921kjdkAsda Se va afişa A d s 1 2. 2) Se dau două mulţimi a şi b cu componente numere naturale mai mici sau egale cu 255. Se cere să se determine mulţimile: ab, ab, a-b. Exemplu: Date de intrare: multimea a 1 2 3 4 7 5 multimea b 4 5 8 Date de ieşire: reuniune 1 2 3 4 5 7 8 intersectie 4 5 diferenta 1 2 3 7. 3) Se dau n, 1<=n<=30, mulţimi cu elemente numere naturale mai mici sau egale cu 255. Se cere ă se afle elementele intersecţiei mulţimilor. Exemplu: Date de intrare: m=3 multime1 1 2 3 4 5 multime2 2 4 7 1 multime3 4 5 2 9 Date de ieşire: intersectie 2 4. 4) Se citesc, din linii diferite, n cuvinte cuprinzând litere mici ale alfabetului latin. Se cere să se afiş

1) Să se construiască un tablou pătratic de dimensiune n,n cu primele n*n numere pare. Exemplu: n=3 se va afişa 2 4 6 8 10 12 14 16 18 2) Se dă un număr natural n. Vrem să construim un tablou pătratic cu n linii şi n coloane având elementele în mulţimea {-1, 1} astfel încât produsul elementelor de pe fiecare linie, respectiv coloană să fie –1. Cerinţă: Afişaţi unul din tablourile cu proprietăţile de mai sus. Restricţii: 0< n< 26. Exemplu: pentru n=4 o soluţie posibilă este 1 –1 –1 –1 1 1 –1 1 -1 1 1 1 1 1 -1 1 (CNI Satu-Mare 2002 clasa a VI-a)

1) Să se verifice dacă o matrice pătratică de dimensiune n,n este simetrică (elementele simetrice faţă de diagonala principală sunt egale). Exemplu: Date de intrare: n=3 matrice: 3 4 5 Date de ieşire: Da 4 1 7 5 7 0 2) Se dă un tablou cu m linii şi n coloane. Să se determine numărul de linii care au toate elementele egale. 3) Să se verifice dacă două matrici cu aceeaşi dimensiune sunt egale (au componentele de pe aceeaşi poziţie egale). 4) Se introduc mediile a m elevi dintr-o clasă, la n materii. Să se verifice dacă în acea clasă sunt elevi repetenţi (cel puţin trei corigenţe). În caz afirmativ, să se specifice şi câţi sunt. 5) Să se verifice dacă o matrice are toate elementele distincte. 6) Se da o matrice pătratică cu n linii şi n coloane. Stabiliţi dacă este un pătrat magic. (Suma pe linie egală cu suma pe coloană şi cu suma pe fiecare diagonală)

1) Se introduce o matrice cu m linii şi n coloane. Se cere ca prin operaţii de interschimbare de linii să se obţină o matrice cu elementele de pe prima coloană ordonate crescător. Exemplu: Date de intrare: m=2 n=3 matrice: 7 4 9 Date de ieşire: 1 8 4 1 8 4 5 4 0 5 4 0 7 4 9 2) Se dau o matrice de dimensiune m,n şi un număr k, km. Să se elimine linia k din matrice. 3) Se dau o matrice de dimensiune m,n şi un vector cu n elemente. Să se adauge aceste elemente ca linie k în matricea dată. 4) Se dă o matrice cu m linii şi n coloane cu elemente 0 sau 1.Determinaţi o matrice cu m+1 linii şi n+1 coloane care are un număr par de 1 pe fiecare linie şi fiecare coloană. 5) Să se afişeze suma vecinilor fiecărui element al unei matrice de m linii şi n coloane. Exemplu: m=3, n=2 pentru matricea 1 2 se va afişa 9 8 18 17 13 12. 3 4 5 6

1)Să se afişeze suma elementelor de pe coloana k a unei matrici cu m linii şi n coloane, k<=n. Exemplu: Date de intrare: m=2 n=4 k=1 matrice 4 3 6 8 (prima linie) si 7 4 9 0 (a doua linie) Date de ieşire: s=11. 2)Se introduc punctajele realizate de m concurenţi la n probe sub forma unei matrici cu m linii şi n coloane. Afişaţi punctajul total realizat de fiecare concurent. Exemplu: Date de intrare: m=3 n=2 punctaj concurent 1: 7 9 punctaj concurent 2: 10 8 punctaj concurent 3: 9 9 Date de intrare: concurent1 16 concurent2 18 concurent3 18. 3)Se dă o matrice pătratică cu dimensiunea n,n. Afişaţi suma elementelor de pe diagonala principală şi de pe diagonala secundară. 4)Ducând cele două diagonale într-o matrice pătratică, se obţin patru zone triunghiulare. Afişaţi suma componentelor din interiorul fiecărei zone. 5)Se dă un tablou cu m linii şi n coloane. Se cere să se afişeze suma componentelor de pe marginea tabloului. Exemplu: Date de intrare: m=3 n=4 matrice 6 4 1 0 D

1)Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane, 1<= m,n<= 50, cu componente întregi şi un număr întreg k. Se cere să se afişeze tabloul cu componentele mărite cu k. Exemplu: Date de intrare: m=2 n=3 k= 5 elemente: 1 2 3 Date de ieşire: 6 7 8 4 5 6 9 10 11 2)Se introduc două matrici cu m linii şi n coloane. Să se afişeze matricea sumă a celor două matrici date. 3)Se introduce o matrice cu m linii şi n coloane. Să se afişeze elementele astfel încât liniile să devină coloane. Exemplu: m=2, n=3 matricea 1 2 3 se va afişa 1 4 4 5 6 2 5 3 6 4)Să se afişeze suma şi produsul tuturor elementelor unei matrici cu m linii şi n coloane cu componente reale. Câte elemente sunt întregi? Exemplu: Date de intrare: m=2 n=2 matrice: 4 5 3 Date de ieşire: s=15 p=120 6 numere intregi 1 1 2 5)Dat un tablou bidimensional cu n linii şi n coloane, afişaţi cea mai mare componentă şi poziţiile pe care le ocupă. Exemplu: Date de intrare: n=2 matrice:linia 1: 4 7 si lin

1) Ciurul lui Eratostene: Să se formeze un vector care să conţină elementele prime mai mici decât un număr dat n, n<1000, utilizând procedeul de excludere prezentat în manualul de matematică (excluderea se va face prin inlocuirea elementului cu 0 şi nu se vor afişa elementele nule). 2) Într-o închisoare cu n celule se află, la un moment dat, n deţinuţi. Se ia hotărârea să fie eliberaţi anumiţi deţinuţi, alegerea lor făcându-se într-un mod special. În închisoarea aceea erau tot n gardieni. Procedeul de determinare a deţinuţilor ce vor fi eliberaţi este următorul: gardianul k pleacă de la celula k şi mergând din k în k celule, schimbă starea uşilor pe la care trece,1<=k<=n. În final anumite celule vor rămâne deschise, deţinuţii respectivi fiind eliberaţi. Puteţi afla care? Iniţial toate uşile sunt închise. Exemplu: n=50 vor fi eliberati cei din celulele 1 4 9 16 25 36 49. 3) Să se formeze vectorul primelor n elemente ale şirului lui Fibonacci: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13,21,.

1) Se introduc două şiruri de numere cu acelaşi număr de elemente. Să se verifice dacă valorile lor, în ordinea dată, sunt proporţionale. Exemplu: Date de intrare: n=3 sir1: 1 2 3 sir2: 3 6 9 Date de ieşire: Da. 2) Să se verifice dacă un vector dat este monoton crescător. 3) Să se caute un număr x printre n numere întregi generate de calculator având valori între 0 şi 100. Dacă se găseşte valoarea respectivă să se afişeze ultima poziţie în care apare, dacă nu se găseşte, să se afişeze mesajul „numar inexistent” 4) Un tren este format din n vagoane de clasa I-a şi a II-a. Şeful de tren nu vrea să fie mai mult de k vagoane de aceeaşi clasă unul după altul. Introducându-se o aranjare a vagoanelor, să se testeze dacă există mai mult de k vagoane de acelaşi fel consecutive. Se va afişa un mesaj corespunzător. În caz afirmativ, să se afişeze şi poziţia de început a subşirurilor cu mai mult de k elemente de acelaşi fel. Exemplu: Date de intrare: n=6 k=3 tip vagoane: 1 1 2 2 2 2 Date de ieşire

1) Să se insereze cifra 0 pe prima poziţie a unui vector dat, fără a utiliza un alt vector. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 5 3 7 8 Date de ieşire: 0 5 3 7 8. 2) Se introduc n numere în calculator. Să se rearanjeze elementele din şir astfel încât primul element al şirului dat să apară pe ultima poziţie. Exemplu: Date de intrare: n=3 numere: 1 2 3 Date de ieşire: 2 3 1. 3) Se introduc n numere în ordine crescătoare şi un număr k. Să se insereze acest număr în şirul dat astfel încât să rămână sortat crescător. Exemplu: Date de intrare: n=4 k=100 numere: 90 95 110 120 Date de ieşire: 90 95 100 110 120. 4) Definim operaţia de compactare a unui tablou ca fiind eliminarea zerourilor. Dacă întâlnim un element nul toate elementele situate la dreapta sa vor veni cu o poziţie mai in faţă, în locul său. Se dă un tablou cu n elemente intregi. Compactaţi-l. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 9 0 0 5 Date de ieşire: 9 5. 5) Să se aşeze toate elementele egale cu o valoare v dintr-un şir de

1) Se dau n numere reale. Să se afişeze în ordine crescătoare. Exemplu:Date de intrare: n=4 numere:7 -3 9.8 0 Date de ieşire –3 0 7 9.8 2) Se dă un vector cu n componente întregi. Se cere să se afişeze primele k componente în ordine crescătoare iar celelalte în ordine descrescătoare. Exemplu: n=7 k=3 şirul 23 12 18 4 0 23 5 se va afişa 12 18 23 23 5 4 0 3) N numere naturale introduse de la tastatură să se afişeze astfel: numerele pare în ordine crescătoare şi cele impare în ordine descrescătoare. Exemplu: pentru n=7 şi şirul 2 5 3 1 8 5 4 se va afişa 2 1 3 5 4 5 8. 4) Prin ordonarea elementelor unui vector format din n caractere, să se afişeze de câte ori apare fiecare caracter. Exemplu: Date de intrare: n=4 elemente: a 4 g a Date de ieşire: a apare de 2 ori g apare de 1 ori 4 apare de 1 ori. 5) Cunoscând numele şi înălţimea a n elevi, n<=100, să se afişeze numele acestora în ordinea descrescătoare a înălţimii. Exemplu: Date de intrare: n=3 nume: Ion inaltime: 120 nu

1) Să se afişeze suma valorilor pozitive şi suma valorilor negative din n numere date. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 6 9 -8 7 –5 –3 Date de ieşire: S poz= 22 S neg=-16. 2) Se introduc temperaturile măsurate în n zile. Să se afişeze media temperaturilor negative şi media celor pozitive. Exemplu: Date de intrare n=5 temperaturi 23 24 23 25 22 Date de ieşire 23.40 3) Din n numere întregi introduse în calculator doar unul este nul şi nu este primul sau ultimul. Afişaţi suma numerelor din faţa acestui 0 şi suma celor de după el. Exemplu: Date de intrare n=5 numere 4 5 1 0 7 Date de ieşire s1=10 s2=7. 4) Într-un şir de numere întregi, să se afişeze suma elementelor de pe poziţiile pare şi suma celor de pe poziţii impare. Exemplu: Date de intrare n=6 numere 3 1 5 4 6 7 Date de ieşire simp=14 spar=12. 5) Se introduc în calculator şi se memorează vârstele a n bărbaţi. Afişaţi câţi au vârsta mai mare decât 50 şi mai mică decât 70 de ani. Exemplu: Date de intrare n=4 varste 56 45 76

1) Să se afişeze elementele unui vector până la prima valoare nulă. Dacă nu există nici un 0, se vor afişa toate numerele şi mesajul „Nici un element nul”. Exemplu: Date de intrare: numar elemente=5, numere 3 6 8 0 2 3 Date de ieşire 3 6 8. 2) Se introduc n numere reprezentând punctajele obţinute la un concurs. Să se afişeze primele k punctaje mai mari decât o valoare b, necesară calificării la o etapă superioară. Dacă nu sunt suficienţi concurenţi care să fi obţinut punctaj peste b, să se afişeze şi mesajul „Candidati insuficienti”. Exemplu: Date de intrare n=3 punctaje: 45 23 78 k=2 b=50 Date de ieşire 78. 3) Se introduc un număr par de numere. Să se adune câte două numere consecutive şi să se afişeze sumele obţinute. Exemplu: Date de intrare: numar elemente: 6, numere 5 4 3 6 5 5 Date de ieşire 9 9 10. 4) Se introduc pe rând n caractere. Să se afişeze pe ce poziţie apare prima dată caracterul spaţiu. Exemplu: Date de intrare n=10 caractere i n f o c l u b 7 Date de ie

Introducere, parcurgere, afişare Parcurgere cu instrucţiunea for 1) Se citesc 4 numere de maxim 9 cifre. Să se afişeze pe verticală, specificându-se şi poziţia pe care o ocupă în şir. Exemplu: Date de intrare 5 3 7 6 Date de ieşire 5 pozitia 1 3 pozitia 2 7 pozitia 3 6 pozitia 4 2) Se dă un şir de 10 numere naturale. Să se afişeze pe două rânduri, pe primul rând cele pare şi pe al doilea cele impare. Exemplu: Date de intrare 4 3 2 5 6 8 9 0 1 5 Date de ieşire 4 2 6 8 0 3 5 9 1 5 3) Se introduc 10 litere, să se afişeze în ordinea inversă introducerii. Exemplu: Date de intrare a b r a c a d a b r Date de ieşire r b a d a c a r b a. 4) Un acrostih este o poezie la care, citind începutul fiecărui vers, se obţine un mesaj. Să se introducă un acrostih, vers cu vers, şi să se afişeze mesajul dat de primele litere. Exemplu: pentru Vreau să dorm Râd în somn Este ca un drog Acest drag somn Uitat în pat

1) Să se simuleze aruncarea unui zar de n ori afişându-se valoarea feţei şi să se afişeze de câte ori a apărut valoarea 6. 2) Se aruncă 2 zaruri până la obţinerea unei duble. Să se afişeze suma punctelor. 3) Se extrag n bile dintr-o urnă, notate de la 1 la 20. Valoarea bilei va fi generată de calculator. Să se afişeze cea mai mare valoare extrasă. 4) Dintr-o urnă cu bile albe şi negre se extrage pe rând câte o bilă, de n ori. Afişaţi câte bile albe şi câte negre au fost extrase. 5) Să se facă un test de înmulţire cu două numere cuprinse între 0 şi 10, generate de calculator, care să cuprindă cel mult 5 încercări.

Cătălina are o maimuţă care a învăţat să scrie la tastatură. Pentru această săptămână trebuie să înveţe să scrie trei cuvinte de maximum 10 caractere. Din păcate, maimuţa se grăbeşte şi apasă greşit pe taste. Ajutaţi-o pe Cătălina să verifice când maimuţa a scris corect cele trei cuvinte. Date de intrare: cele trei cuvinte şi cuvintele introduse de maimuţă. Programul se va opri atunci când maimuţa a reuşit să scrie corect toate cele trei cuvinte indiferent de ordinea introducerii sau de numărul de cuvinte greşite introduse. Separarea intre cuvinte se face apăsând tasta Enter. Exemplu: Pentru cuvintele: Palat calculator jungla, maimuta poate tasta: palat Calutin jungla Pialat Cucalator calculator Palat se va afişa AI REUSIT! (www.contaminare.ro) 2) Cine se uită la televizor ? Ana, Barbu, Călin, Dumitru şi Elena petrec împreună o zi de iarnă. Dacă Ana priveşte la TV, la fel face şi Barbu Fie Dumitru, fie Elena, fie amândoi privesc la TV Fie Barbu, fie Călin priveşte la T

1) Să se afişeze toate numerele până la 100 care au patru divizori. 2) Dintre numerele mai mici ca 1000, care au cei mai mulţi divizori ? 3) Se dau n numere. În câte zerouri se va termina produsul lor? Exemplu : date de intrare n=4 5 4 10 25 date de ieşire 3 zerouri. 4) Se dă un număr natural n, n<=100 şi o cifră k din mulţimea {2,3,5,7}. Se cere să se afişeze exponentul lui k în descompunerea în factori primi a produsului 1*2*3*…*n. Exemplu: date de intrare n=8 k=2 date de ieşire 7. (ONI 2003 clasa a V-a) 5) Se introduc temperaturile medii măsurate în fiecare lună a unui an. Să se afişeze valoarea celei mai mari temperaturi negative şi a celei mai mici temperaturi pozitive a acelui an. Exemplu: date de intrare -4 -6 0 5 10 20 24 25 17 8 -1 -7 date de ieşire max negative=-1 min pozitive=5. 6) Dată valoarea unui număr natural, se cere să se tipărească în scriere romană. 7) Se citesc pe rând caracter cu caracter elementele unei expresii matematice,

1) Se dau două numere nenule. Să se afişeze cmmdc şi cmmmc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire cmmdc=4 cmmmc 96. 2) Se dau numitorul şi numărătorul unei fracţii. Să se simplifice, dacă se poate, şi să se afişeze fracţia simplificată. Exemplu : Date de intrare 12 32 Date de ieşire 3/8. 3) Se dau trei numere. Determinaţi şi afişaţi cmmmdc al lor. Exemplu : Date de intrare 12 32 38 Date de ieşire 2. 4) Se dă numărul n, să se afişeze toate numerele mai mici ca el prime cu el. Exemplu : date de intrare n=10 date de ieşire 1 3 7 9. 5) Într-o tabără participă b băieţi şi f fete. Se organizează un joc la care trebuie să participe un număr cât mai mare de echipe, formate din acelaşi număr nrb de băieţi şi nrf de fete. Trebuie să scrieţi un program care determină numărul maxim de echipe care se pot forma şi numărul nrb de băieţi şi, respectiv numărul nrf de fete, care intră în componenţe fiecărei echipe. Dacă nu se pot forma cel puţin două echipe identice, afişaţi

1) Se dau trei numere a,b,c, de câte două cifre, nenule, fiecare. Folosind cifrele unităţilor celor trei numere se va genera un număr x de trei cifre, iar cu cifrele zecilor se va genera un număr y de trei cifre. Să se afişeze x şi y. Exemplu : date de intrare a=24 b=13 c=64 date de ieşire x=434 y=216. 2) Se introduce un număr natural cu maxim 9 cifre. Să se determine şi să se afişeze numărul de cifre, cea mai mare cifră şi suma tuturor cifrelor acestui număr. Exemplu: Date de intrare 24356103 Date de ieşire 8 cifre max=6 min=0 suma=24. 3) Câte cifre pare sunt într-un număr dat? Exemplu : Date de intrare 34425346 Date de ieşire 4 cifre. 4) Să se verifice dacă la scrierea unui număr, introdus de la tastatură, cifrele pare şi impare alternează. Exemplu : date de intrare 347092 date de ieşire da. 5) În câte zerouri se termină un număr de maxim 9 cifre, introdus de la tastatură? Exemplu : Date de intrare 20034000 Date de ieşire 3 zerouri. 6) Se introduce un număr. Să se verifice d

1) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450. 2) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33. 3) Se citesc numere naturale strict pozitive până la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare, presupunând că cel puţin primul element este nenul. Exemplu: Date de intrare 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire 2 numere pare. 4) Se introduc datele de naştere a n copii, sub forma an, număr lună, zi. Să se afişeze câţi copii sunt născuţi pe 1 iunie şi câţi copii sunt născuţi în 1994, 1995 şi 1996. Exemplu: Date de intrare

1) Se dau numerele a şi n. Să se afişeze numărul a urmat de n zerouri. Exemplu : Date de intrare a=34 n=5 Date de ieşire 3400000. 2) Se dau un număr n şi un număr prim k. Să se specifice la ce putere apare k în descompunerea în factori primi a numărului n. Exemplu : Date de intrare n=12 k=2 Date de ieşire 2. 3) Să se afişeze descompunerea unui număr dat în factori primi. Exemplu : Date de intrare 12 Date de ieşire 12 = 2^2 3^1. 4) Un copac creşte zilnic cu 0.75 cm. La plantare avea 1 m. Să se afişeze după câte zile ajunge la înălţimea de 12 m. La ce înălţime ajunge după o lună (30 zile)? 5) Pentru a o elibera pe Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos trebuie să parcurgă x km. El merge zilnic a km, dar Zâna-cea-Rea îl duce în fiecare noapte cu b km înapoi, b< a. După câte zile o eliberează? Exemplu: Date de intrare x=10 a=4 b=1 Date de ieşire 3 zile. 6) A fost odată un balaur cu 6 capete. Într-o zi Făt Frumos s-a supărat şi i-a tăiat un cap. Peste noapte i-au crescut alte 6