Algoritmi de însumare, contorizare, determinare a min şi max

-
1) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450.
2) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33.
3) Se citesc numere naturale strict pozitive până la întâlnirea numărului 0. Să se numere câte dintre ele sunt pare, presupunând că cel puţin primul element este nenul. Exemplu: Date de intrare 4 3 6 5 7 7 0 Date de ieşire 2 numere pare.
4) Se introduc datele de naştere a n copii, sub forma an, număr lună, zi. Să se afişeze câţi copii sunt născuţi pe 1 iunie şi câţi copii sunt născuţi în 1994, 1995 şi 1996. Exemplu: Date de intrare n=3 an=1994 luna=12 zi=3 an=1990 luna=6 zi=1 an=1995 luna=6 zi=1 Date de ieşire 2 copii născuţi la 1 iunie 2 copii născuţi în 1994 1995 1996.
5) Se citesc de la tastatură numere întregi pozitive atâta timp cât suma lor nu depăşeşte 1000. Să se scrie un program care să afişeze cea mai mică şi cea mai mare valoare a acestor numere. Exemplu: 550 345 100 45 Date de ieşire max=550 min=100.
6) Se citesc mediile a n elevi, ca numere reale. Să se afişeze cea mai mare şi cea mai mică medie. Să se verifice dacă sunt corigenţi. Exemplu : Date de intrare n=4 9.50 4.25 9.66 6.33 Date de ieşire max=9.66 min=4.25 1 corigent.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deplasarea elementelor unui vector

-
1) Să se insereze cifra 0 pe prima poziţie a unui vector dat, fără a utiliza un alt vector. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 5 3 7 8 Date de ieşire: 0 5 3 7 8. 2) Se introduc n numere în calculator. Să se rearanjeze elementele din şir astfel încât primul element al şirului dat să apară pe ultima poziţie. Exemplu: Date de intrare: n=3 numere: 1 2 3 Date de ieşire: 2 3 1. 3) Se introduc n numere în ordine crescătoare şi un număr k. Să se insereze acest număr în şirul dat astfel încât să rămână sortat crescător. Exemplu: Date de intrare: n=4 k=100 numere: 90 95 110 120 Date de ieşire: 90 95 100 110 120. 4) Definim operaţia de compactare a unui tablou ca fiind eliminarea zerourilor. Dacă întâlnim un element nul toate elementele situate la dreapta sa vor veni cu o poziţie mai in faţă, în locul său. Se dă un tablou cu n elemente intregi. Compactaţi-l. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 9 0 0 5 Date de ieşire: 9 5. 5) Să se aşeze toate elementele egale cu o valoare v dintr-un şir de
Citiți mai multe

Alt set de probleme

-
Ne propunem in continuare sa adaugam un set nou de probleme pe blog, pentru ca elevii dornici sa munceasca sa aiba de unde alege probleme. I.Structura liniara si structura de selectie 1. Un bazin se umple cu apa prin intermediul a doua robinete.Daca lasam primul robinet deschis timp de h1 ore si al doilea robinet timp de h2 ore, in bazin vor fi p litri de apa. Daca primul robinet curge h1+1 ore iar al doilea h2-1 ore, in bazin vor fi o litri de apa. Scrieti un program care afiseaza cati litri de apa curg prin fiecare robinet timp de o ora. 2.Doua autobuze efectueaza curse regulate intre orasele O1 si O2. Primul autobuz pleaca din orasul O1 catre orasul O2 si circula cu viteza v1(kilometric/ora). Iar al doilea pleaca din orasul O2 catre orasul O1 si se deplaseaza cu v2 km/h. Stiind ca distanta dintre cele doua orase este d kilometric, scrieti un program care calculeaza dupa cat timp se intalnesc autobuzele si la ce distanta fata de orasul O1 are loc intalnirea. 3.Fiind date dou
Citiți mai multe

Obiecte cu care lucreaza algoritmii

-
OBIECTE CU CARE LUCREAZĂ ALGORITMII, OPERAŢII PERMISE: Algoritmii lucrează cu: date şi variabile. Algoritmii preiau datele de intrare asupra cărora acţionează pentru a obţine date de ieşire (rezultate). Datele se caracterizează prin tipul lor, valoarea pe care o conţin (corespunzătoare tipului) şi modul în care se tratează aceasta valoare (variabilă sau constantă). Datele pot fi: întregi, reale, logice, şir de caractere. Datele întregi şi reale poartă numele de date numerice. Datele reale sunt numere zecimale. Mulţimea numerelor reale este o reuniune între mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor iraţionale. Deoarece calculatoarele nu pot reţine numere iraţionale, în informatică, printr-o dată reală înţelegem o valoare cu un număr finit de zecimale. Datele logice au două tipuri de valori: TRUE(adevărat) şi FALSE (fals). Datele de tip şir de caractere sunt reprezentate prin şiruri de caractere cuprinse între apostrofuri. Constantele sunt date care nu-şi modifică valoarea pe pa
Citiți mai multe