7 probleme simple

-
1. Într-o pădure sunt diverse animale. Gabi le numără pe rând. El găseşte v vulpi, u ursi, f fazani şi c căprioare. Câte animale a numărat Gabi?
Exemplu: v=5; u=7; f=2; c=12 a=26
2. Gabi vizitează o grădină zoologică. Aici el găseşte o mulţime de animale şi le numără. Dacă el a reuşit să găsească f fazani, p porumbei, u urşi, l lupi, c căprioare şi v vulturi, ajutaţi-l să afle câte animale a numărat în total, câte dintre ele sunt păsări şi câte nu sunt păsări.
Exemplu: f=12; p=3; u=4; l=9; c=10; v=14 a=52, pasari=29; mamifere=23
3. Ana primeşte a bomboane de c culori. Gabi se serveşte cu câte n bomboane din fiecare culoare. Câte bomboane a servit Gabi şi câte i-au rămas Anei?
Exemplu: a=25; c=5; n=2 gabi=10; ana=15
4. Gabi are de rezolvat p probleme de matematică. În prima zi el rezolvă a dintre ele iar în a doua zi b probleme. Câte probleme i-au rămas de rezolvat în a treia zi?
Exemplu: p=15; a=7; b=2 c=6
5. Gabi are în penar c creioane. Dacă numărul de creioane este par atunci el mai primeşte încă b creioane. Câte creioane va avea Gabi în final?
Exemplu: c=20; b=7 a=27
6. Ana şi Paul au împreună a ani. Dacă a este par atunci Paul primeşte o ciocolată iar dacă a este impar atunci Ana primeşte o carte. Care copil a primit un cadou?
Exemplu: a=6 ‘Paul primeste o ciocolata!’
Exemplu: a=5 ‘Ana primeste o carte!’
7. Paul şi Gabi au împreună m maşinuţe. Dacă numărul de maşinuţe este impar atunci copii mai primesc încă n maşinuţe, altfel ei trebuie să-I dea Anei k maşinuţe. Câte maşinuţe vor avea copii în final?
Exemplu: m=101; n=7 ‘Baietii au 108 masinute! Ana nu are masinute!’
Exemplu: m=10; k=7 ‘Baietii au 3 masinute! Ana are 7 masinute!’

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deplasarea elementelor unui vector

-
1) Să se insereze cifra 0 pe prima poziţie a unui vector dat, fără a utiliza un alt vector. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 5 3 7 8 Date de ieşire: 0 5 3 7 8. 2) Se introduc n numere în calculator. Să se rearanjeze elementele din şir astfel încât primul element al şirului dat să apară pe ultima poziţie. Exemplu: Date de intrare: n=3 numere: 1 2 3 Date de ieşire: 2 3 1. 3) Se introduc n numere în ordine crescătoare şi un număr k. Să se insereze acest număr în şirul dat astfel încât să rămână sortat crescător. Exemplu: Date de intrare: n=4 k=100 numere: 90 95 110 120 Date de ieşire: 90 95 100 110 120. 4) Definim operaţia de compactare a unui tablou ca fiind eliminarea zerourilor. Dacă întâlnim un element nul toate elementele situate la dreapta sa vor veni cu o poziţie mai in faţă, în locul său. Se dă un tablou cu n elemente intregi. Compactaţi-l. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 9 0 0 5 Date de ieşire: 9 5. 5) Să se aşeze toate elementele egale cu o valoare v dintr-un şir de
Citiți mai multe

Alt set de probleme

-
Ne propunem in continuare sa adaugam un set nou de probleme pe blog, pentru ca elevii dornici sa munceasca sa aiba de unde alege probleme. I.Structura liniara si structura de selectie 1. Un bazin se umple cu apa prin intermediul a doua robinete.Daca lasam primul robinet deschis timp de h1 ore si al doilea robinet timp de h2 ore, in bazin vor fi p litri de apa. Daca primul robinet curge h1+1 ore iar al doilea h2-1 ore, in bazin vor fi o litri de apa. Scrieti un program care afiseaza cati litri de apa curg prin fiecare robinet timp de o ora. 2.Doua autobuze efectueaza curse regulate intre orasele O1 si O2. Primul autobuz pleaca din orasul O1 catre orasul O2 si circula cu viteza v1(kilometric/ora). Iar al doilea pleaca din orasul O2 catre orasul O1 si se deplaseaza cu v2 km/h. Stiind ca distanta dintre cele doua orase este d kilometric, scrieti un program care calculeaza dupa cat timp se intalnesc autobuzele si la ce distanta fata de orasul O1 are loc intalnirea. 3.Fiind date dou
Citiți mai multe

Obiecte cu care lucreaza algoritmii

-
OBIECTE CU CARE LUCREAZĂ ALGORITMII, OPERAŢII PERMISE: Algoritmii lucrează cu: date şi variabile. Algoritmii preiau datele de intrare asupra cărora acţionează pentru a obţine date de ieşire (rezultate). Datele se caracterizează prin tipul lor, valoarea pe care o conţin (corespunzătoare tipului) şi modul în care se tratează aceasta valoare (variabilă sau constantă). Datele pot fi: întregi, reale, logice, şir de caractere. Datele întregi şi reale poartă numele de date numerice. Datele reale sunt numere zecimale. Mulţimea numerelor reale este o reuniune între mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor iraţionale. Deoarece calculatoarele nu pot reţine numere iraţionale, în informatică, printr-o dată reală înţelegem o valoare cu un număr finit de zecimale. Datele logice au două tipuri de valori: TRUE(adevărat) şi FALSE (fals). Datele de tip şir de caractere sunt reprezentate prin şiruri de caractere cuprinse între apostrofuri. Constantele sunt date care nu-şi modifică valoarea pe pa
Citiți mai multe