Construirea unor vectori
1) Ciurul lui Eratostene: Să se formeze un vector care să conţină elementele prime mai mici decât un număr dat n, n<1000, utilizând procedeul de excludere prezentat în manualul de matematică (excluderea se va face prin inlocuirea elementului cu 0 şi nu se vor afişa elementele nule).
2) Într-o închisoare cu n celule se află, la un moment dat, n deţinuţi. Se ia hotărârea să fie eliberaţi anumiţi deţinuţi, alegerea lor făcându-se într-un mod special. În închisoarea aceea erau tot n gardieni. Procedeul de determinare a deţinuţilor ce vor fi eliberaţi este următorul: gardianul k pleacă de la celula k şi mergând din k în k celule, schimbă starea uşilor pe la care trece,1<=k<=n. În final anumite celule vor rămâne deschise, deţinuţii respectivi fiind eliberaţi. Puteţi afla care? Iniţial toate uşile sunt închise. Exemplu: n=50 vor fi eliberati cei din celulele 1 4 9 16 25 36 49.
3) Să se formeze vectorul primelor n elemente ale şirului lui Fibonacci: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13,21,.... (f[1]=0, f[2]=1, f[i]=f[i-1]+f[i-2]).
4) Se introduc n numere întregi. Elementele diferite să se memoreze într-un alt vector. Să se afişeze acest nou vector. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 1 2 2 1 Date de ieşire: 1 2.
5) Să se formeze şi să se afişeze vectorul care să conţină elementele nenule dintr-un vector dat.
6) Să se extragă dintr-un vector elementele care au ultima cifră egală cu k şi să se formeze cu ele un alt vector. Să se afişeze cei doi vectori. Exemplu: Date de intrare: n=3 k=7 numere: 17 23 47 Date de ieşire: 17 47.
7) Se dau n numere întregi. Folosind un alt vector, să se aşeze numerele pare la început. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 3 4 6 5 Date de ieşire: 4 6 3 5.
8) Prin contorizare şi utilizarea unui vector ajutător, într-un şir de numere date să se grupeze la început numerele deficiente, apoi cele perfecte şi la sfârşit cele abundente. (Numim număr deficient cel care este mai mare decât suma divizorilor mai mici ca el, număr perfect cel care este egal cu acestă sumă şi abundent numărul mai mic decât această sumă). Exemplu: Date de intrare: n=5 numere: 6 12 3 4 10 Date de ieşire: 3 4 10 6 12.
9) Dat un număr n, să se memoreze într-un vector toate numerele mai mici ca n prime cu n. Să se afişeze în ordine descrescătoare. Exemplu: Date de intrare: n=10 Date de ieşire: 9 7 3.
10) Se citeşte un număr natural cu cifre nenule. Să se determine cel mai mic şi cel mai mare număr format din cifrele acestui număr. Exemplu: Date de intrare: n=26341 Date de ieşire: min=12346 max=64321.
11) Să se insereze între oricare două elemente alăturate ale unui şir numeric dat media lor aritmetică. Exemplu: date de intrare: n=3 numere: 2 4 5 Date de ieşire: 2 3 4 4.5 5.
12) Se dă şirul 1,2,2,3,3,3,4,4,4,4,5,... . Dat un număr k, să se afişeze elementul de pe poziţia k.
2) Într-o închisoare cu n celule se află, la un moment dat, n deţinuţi. Se ia hotărârea să fie eliberaţi anumiţi deţinuţi, alegerea lor făcându-se într-un mod special. În închisoarea aceea erau tot n gardieni. Procedeul de determinare a deţinuţilor ce vor fi eliberaţi este următorul: gardianul k pleacă de la celula k şi mergând din k în k celule, schimbă starea uşilor pe la care trece,1<=k<=n. În final anumite celule vor rămâne deschise, deţinuţii respectivi fiind eliberaţi. Puteţi afla care? Iniţial toate uşile sunt închise. Exemplu: n=50 vor fi eliberati cei din celulele 1 4 9 16 25 36 49.
3) Să se formeze vectorul primelor n elemente ale şirului lui Fibonacci: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13,21,.... (f[1]=0, f[2]=1, f[i]=f[i-1]+f[i-2]).
4) Se introduc n numere întregi. Elementele diferite să se memoreze într-un alt vector. Să se afişeze acest nou vector. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 1 2 2 1 Date de ieşire: 1 2.
5) Să se formeze şi să se afişeze vectorul care să conţină elementele nenule dintr-un vector dat.
6) Să se extragă dintr-un vector elementele care au ultima cifră egală cu k şi să se formeze cu ele un alt vector. Să se afişeze cei doi vectori. Exemplu: Date de intrare: n=3 k=7 numere: 17 23 47 Date de ieşire: 17 47.
7) Se dau n numere întregi. Folosind un alt vector, să se aşeze numerele pare la început. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 3 4 6 5 Date de ieşire: 4 6 3 5.
8) Prin contorizare şi utilizarea unui vector ajutător, într-un şir de numere date să se grupeze la început numerele deficiente, apoi cele perfecte şi la sfârşit cele abundente. (Numim număr deficient cel care este mai mare decât suma divizorilor mai mici ca el, număr perfect cel care este egal cu acestă sumă şi abundent numărul mai mic decât această sumă). Exemplu: Date de intrare: n=5 numere: 6 12 3 4 10 Date de ieşire: 3 4 10 6 12.
9) Dat un număr n, să se memoreze într-un vector toate numerele mai mici ca n prime cu n. Să se afişeze în ordine descrescătoare. Exemplu: Date de intrare: n=10 Date de ieşire: 9 7 3.
10) Se citeşte un număr natural cu cifre nenule. Să se determine cel mai mic şi cel mai mare număr format din cifrele acestui număr. Exemplu: Date de intrare: n=26341 Date de ieşire: min=12346 max=64321.
11) Să se insereze între oricare două elemente alăturate ale unui şir numeric dat media lor aritmetică. Exemplu: date de intrare: n=3 numere: 2 4 5 Date de ieşire: 2 3 4 4.5 5.
12) Se dă şirul 1,2,2,3,3,3,4,4,4,4,5,... . Dat un număr k, să se afişeze elementul de pe poziţia k.
Comentarii
Trimiteți un comentariu