Partea a cincea

-
40) Să se înlocuiască literele cu cifre în scăderea următoare:
a b c b ee
d a b
--------------
e b c e
2
41) Să se calculeze 7+14+21+28+…+98, 3*6*9*12*…*33
42) Să se calculeze sumele
s1=1+2+3+…+n
s2=1*2+2*3+3*4+…+(n-1)*n
s3=1+1*2+1*2*3+…+1*2*3*…*n
s4=12+22+32+…+n2
s5=1/2+2/3+3/4+…+n/(n+1)
s6=2-3+4-5+…-99+100
s7=1+2+22+23+24+…+2n
43) Se introduc succesiv numere nenule până la introducerea numărului 0. Să se afişeze suma tuturor numerelor introduse. Exemplu: Date de intrare 3 5 4 2 0 Date de ieşire 14.
44) Se citesc numere de la tastatură până la introducerea unui număr impar divizibil cu 3. Să se afişeze suma tuturor numerelor pare introduse. Exemplu: Date de intrare 7 4 6 2 1 9 Date de ieşire 12.
45) Se dau numerele a şi n. Să se afişeze numărul a urmat de n zerouri. Exemplu : Date de intrare a=34 n=5 Date de ieşire 3400000.
46) Se dau un număr n şi un număr prim k. Să se specifice la ce putere apare k în descompunerea în factori primi a numărului n. Exemplu : Date de intrare n=12 k=2 Date de ieşire 2.
47) Să se afişeze descompunerea unui număr dat în factori primi. Exemplu : Date de intrare 12 Date de ieşire 12 = 2^2 3^1.
48) Se citesc pe rând 4 numere întregi. Să se numere câte dintre ele au restul 7 la împărţirea cu 13. Să se afişeze aceste numere şi produsul celorlalte numere. Exemplu: Date de intrare 20 15 30 46 Date de ieşire Numere: 20 46 Total: 2 Produs: 450.
49) Se citesc pe rând temperaturile medii ale fiecărei luni a unui an, ca numere întregi. Să se afişeze cu două zecimale media anuală a temperaturilor pozitive şi a celor negative. Exemplu: Date de intrare -5 -3 1 8 12 17 20 21 18 10 6 -2 Date de ieşire medie_poz=13.66 medie_neg=-3.33.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deplasarea elementelor unui vector

-
1) Să se insereze cifra 0 pe prima poziţie a unui vector dat, fără a utiliza un alt vector. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 5 3 7 8 Date de ieşire: 0 5 3 7 8. 2) Se introduc n numere în calculator. Să se rearanjeze elementele din şir astfel încât primul element al şirului dat să apară pe ultima poziţie. Exemplu: Date de intrare: n=3 numere: 1 2 3 Date de ieşire: 2 3 1. 3) Se introduc n numere în ordine crescătoare şi un număr k. Să se insereze acest număr în şirul dat astfel încât să rămână sortat crescător. Exemplu: Date de intrare: n=4 k=100 numere: 90 95 110 120 Date de ieşire: 90 95 100 110 120. 4) Definim operaţia de compactare a unui tablou ca fiind eliminarea zerourilor. Dacă întâlnim un element nul toate elementele situate la dreapta sa vor veni cu o poziţie mai in faţă, în locul său. Se dă un tablou cu n elemente intregi. Compactaţi-l. Exemplu: Date de intrare: n=4 numere: 9 0 0 5 Date de ieşire: 9 5. 5) Să se aşeze toate elementele egale cu o valoare v dintr-un şir de
Citiți mai multe

Alt set de probleme

-
Ne propunem in continuare sa adaugam un set nou de probleme pe blog, pentru ca elevii dornici sa munceasca sa aiba de unde alege probleme. I.Structura liniara si structura de selectie 1. Un bazin se umple cu apa prin intermediul a doua robinete.Daca lasam primul robinet deschis timp de h1 ore si al doilea robinet timp de h2 ore, in bazin vor fi p litri de apa. Daca primul robinet curge h1+1 ore iar al doilea h2-1 ore, in bazin vor fi o litri de apa. Scrieti un program care afiseaza cati litri de apa curg prin fiecare robinet timp de o ora. 2.Doua autobuze efectueaza curse regulate intre orasele O1 si O2. Primul autobuz pleaca din orasul O1 catre orasul O2 si circula cu viteza v1(kilometric/ora). Iar al doilea pleaca din orasul O2 catre orasul O1 si se deplaseaza cu v2 km/h. Stiind ca distanta dintre cele doua orase este d kilometric, scrieti un program care calculeaza dupa cat timp se intalnesc autobuzele si la ce distanta fata de orasul O1 are loc intalnirea. 3.Fiind date dou
Citiți mai multe

Obiecte cu care lucreaza algoritmii

-
OBIECTE CU CARE LUCREAZĂ ALGORITMII, OPERAŢII PERMISE: Algoritmii lucrează cu: date şi variabile. Algoritmii preiau datele de intrare asupra cărora acţionează pentru a obţine date de ieşire (rezultate). Datele se caracterizează prin tipul lor, valoarea pe care o conţin (corespunzătoare tipului) şi modul în care se tratează aceasta valoare (variabilă sau constantă). Datele pot fi: întregi, reale, logice, şir de caractere. Datele întregi şi reale poartă numele de date numerice. Datele reale sunt numere zecimale. Mulţimea numerelor reale este o reuniune între mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor iraţionale. Deoarece calculatoarele nu pot reţine numere iraţionale, în informatică, printr-o dată reală înţelegem o valoare cu un număr finit de zecimale. Datele logice au două tipuri de valori: TRUE(adevărat) şi FALSE (fals). Datele de tip şir de caractere sunt reprezentate prin şiruri de caractere cuprinse între apostrofuri. Constantele sunt date care nu-şi modifică valoarea pe pa
Citiți mai multe